Recent, un sondaj efectuat de portalul Suvremena politika a evidențiat o scădere semnificativă a sprijinului populației din Serbia pentru aderarea la Uniunea Europeană. Conform acestuia, doar 35,8% dintre sârbi ar vota favorabil intrării în UE într-un referendum, în timp ce 33% s-ar opune. Această tendință este mai accentuată în rândul tinerilor, unde doar 18,7% din aceștia se opun aderării.
Pe de altă parte, procentul persoanelor de peste 70 de ani care susțin aderarea este mult mai mic, atingând doar 20%. În plus, 22,4% dintre respondenți au declarat că sunt indeciși cu privire la această chestiune. Analizând acest declin, este important de menționat că acum cincisprezece ani, sprijinul pentru integrări europene depășea 70%. Această valoare a rămas constantă la peste 50% timp de mulți ani, dar, din august 2022, a început o scădere semnificativă, ajungând la 57% și continuând apoi cu un alt declin până la 43% în decembrie 2022.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.000 de persoane în perioada 3-11 decembrie, oferind o imagine clară asupra opiniei publice în Serbia. O întrebare care se impune este ce anume a determinat această schimbare de percepție. În ultimii ani, numeroase evenimente politice, economice și sociale au influențat opinia cetățenilor. Pe fondul crizei economice și al dificultăților de integrare, scepticismul față de Bruxelles a crescut.
În plus, experiențele personale ale cetățenilor, precum și informațiile disponibile în spațiul public au contribuit la formarea unei opinii mai critice asupra aderării. Tinerii, deși reprezintă un grup cu un nivel mai ridicat de suport, sunt influențați de contextul internațional și de speranțele de schimbare economică și socială. Pe de altă parte, generatiile mai în vârstă, care au trăit o parte semnificativă din viață în afara Uniunii Europene, pot fi mai rezistente la ideea de integrare.
Declinul în sprijinul aderării se aliniază cu tendințele observate în alte părți ale Europei, dânânde dovada că scepticismul față de Uniunea Europeană nu este un fenomen izolat. Colocvial, disensiunile interne din UE, cum ar fi migrarea, crizele economice și pandemicile, au generat o atmosferă de neîncredere. Această realitate, intersectată cu propria istorie și provocările specifice ale Serbiei, constituie un mediu complex în care se conturează viitorul corporativ al națiunii.
Pe scurt, sondajul realizat de Suvremena politika oferă o imagine de ansamblu îngrijorătoare asupra schimbării opiniei publice din Serbia privind aderarea la Uniunea Europeană. Cu un sprijin scăzut, mai ales în rândul seniorilor și un procent semnificativ de indeciși, viitorul acestei aspirații va depinde de modul în care se va răspunde provocărilor interne și externe. Seria de factori care au generat această schimbare va necesita, cu siguranță, o analiză mai profundă pentru a înțelege evoluția percepțiilor despre Uniunea Europeană în rândul populației sârbe.
