Sonda Voyager 1 a ajuns la o zi-lumină de Pământ, confirmă NASA

de
Antenă radio uriașă îndreptată spre cerul înstelat, noaptea, lângă o clădire luminată
Publicitate

NASA a confirmat joi, 19 noiembrie, că sonda Voyager 1 este primul obiect construit de om care a ajuns la o zi-lumină de Pământ, adică la aproximativ 25,9 miliarde de kilometri. Potrivit agenției americane, pragul a fost atins miercuri, 18 noiembrie, la ora 05:16 pe Coasta de Est a SUA (12:16, ora României). Sonda zbura de peste 49 de ani.

Echipa misiunii de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), din sudul Californiei, a primit semnalul sondei abia după 24 de ore. Atât i-a trebuit undei radio, care călătorește cu viteza luminii, să ajungă pe Pământ. NASA precizează că, din 14 noiembrie, Voyager 1 nu mai trimite date științifice și tehnice. Sonda transmite însă așa-numitul semnal purtător. Inginerii au confirmat reperul pe baza acestui semnal și a calculelor de traiectorie, iar defecțiunea care afectează datele este încă analizată.

Distanța de o zi-lumină, pusă în perspectivă

O zi-lumină este distanța pe care lumina o parcurge în 24 de ore. Lumina are o viteză de aproximativ 299.792 de kilometri pe secundă, scrie Digi24. Potrivit NASA, o rază de soare care trece pe lângă Pământ ajunge la Lună în circa 1,3 secunde și la Neptun în aproximativ patru ore. Până la Voyager 1 îi mai trebuie încă 20 de ore. Așadar, sonda este de circa șase ori mai departe decât Neptun, dacă distanța se măsoară în timpul de zbor al luminii. Un an-lumină înseamnă 9,46 trilioane de kilometri, deci noul reper reprezintă cam a 365-a parte din el.

Consecința practică este că o comandă trimisă de pe Pământ ajunge la sondă într-o zi, iar răspunsul se întoarce în încă o zi. Un schimb complet de mesaje durează astfel cel puțin 48 de ore. Voyager 1 se deplasează cu circa 61.155 km/h, potrivit NASA. Publicația CNET notează că sonda are această viteză constantă din 1980, după ce a trecut pe lângă Saturn și s-a folosit de gravitația planetei. Același site a calculat că un om care merge pe jos ar avea nevoie de peste 612.000 de ani pentru a parcurge distanța.

De la planetele gigantice la spațiul interstelar

Voyager 1 a fost lansată pe 5 septembrie 1977. Geamăna sa, Voyager 2, a pornit cu 16 zile mai devreme. Ambele sonde au profitat de o aliniere rară a planetelor. Digi24 amintește că Voyager 1 a trecut pe lângă Jupiter la 5 martie 1979. Atunci au fost descoperite inelele planetei și activitatea vulcanică de pe satelitul Io. Sonda a ajuns în apropierea lui Saturn la 12 noiembrie 1980. În 2012, Voyager 1 a devenit prima navă care a ieșit din heliosferă, bula de particule și câmpuri magnetice creată de Soare. Voyager 2 a trecut aceeași graniță în 2018.

La bordul sondelor se află un „Disc de Aur” din cupru placat cu aur, cu diametrul de 30,5 centimetri. Discul conține muzică, sunete, imagini și saluturi în 55 de limbi, potrivit Agerpres. Joe Westlake, director în cadrul NASA, a numit reperul o „performanță singulară” pentru o navă spațială.

Publicitate

Energia scade, iar instrumentele se opresc pe rând

Voyager 1 este alimentată de generatoare care transformă în electricitate căldura degajată de plutoniul aflat în dezintegrare. CNET arată că acestea produceau circa 470 de wați la lansare și au ajuns la aproximativ 215 wați. Scăderea este de circa 54%, cu o pierdere medie de 4 wați pe an. Din cele 10 instrumente cu care a plecat sonda, opt au fost oprite.

În acest an, inginerii au înlocuit trei dispozitive de pe Voyager 1 cu variante care consumă mai puțin. Potrivit CNET, operațiunea s-a încheiat la începutul lui septembrie. NASA estimează că energia ajunge pentru instrumentele actuale cel puțin până la aniversarea a 50 de ani de la lansare, în vara anului viitor. Un reprezentant JPL, citat de Reuters prin HotNews.ro, a spus că legătura cu Pământul s-ar putea păstra încă trei-patru ani. CNET indică anul 2036 ca moment în care comunicațiile se vor pierde. Sonda ar ajunge la marginea Norului lui Oort în aproximativ 300 de ani.

Cum explică un cercetător român recordul

Cercetătorul Claudiu Tănăseli a declarat la Digi24 că niciun alt obiect creat de om nu a ajuns atât de departe și nu a transmis date de la o asemenea distanță. El a spus că, în urmă cu câteva zile, viteza de transfer era de doar 40 de biți pe secundă. Potrivit lui, datele despre radiația din spațiul interstelar vor ajuta la construirea viitoarelor nave care vor merge spre Marte.

Potrivit NASA, echipa ascultă zilnic Voyager 1 și îi trimite comenzi săptămânal prin rețeaua de antene Deep Space Network, aflate în trei locuri de pe glob.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.