Pe 21 mai, anual, creștinii celebrează Sfinții Împărați Constantin și Elena.
În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt reprezentați alături de Sfânta Cruce, deoarece Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena a găsit-o în pământ. Realizarea cea mai semnificativă a împăratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care statul recunoștea oficial creștinismul.
Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și apreciată pentru pioșenia sa. A efectuat un pelerinaj în Palestina și în provinciile răsăritene. Se spune că Sfintei Elena îi sunt atribuite descoperirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și găsirea rămășițelor celor trei magi.
Numele Constantin provine din grecescul ”Konstantinos” și latinescul ”Constantinus”, ambele derivate din cuvântul latin ”constans”, care înseamnă ”constant, statornic, stabil”.
Originea numelui Elena este greacă, fiind asociat cu razele soarelui. Această asociere se datorează faptului că numele Elena derivă de la Helen, care semnifică atât lumină, cât și frumusețe.
În mitologia greacă, cuvântul ”helene” se referă la torță, foc, flacără, iar ”selene” înseamnă lună, evidențiind din nou legătura cu sursele de lumină, atât artificiale, cât și naturale.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Tradițiile transmise de-a lungul timpului sugerează că această zi aduce noroc și sănătate. Conform obiceiurilor strămoșești, păsările își învață puii să zboare începând cu această zi, ceea ce amenință recoltele. De asemenea, în această zi este interzisă munca câmpului pentru a nu atrage păsările asupra viitoarelor recolte. Viticultorii, la rândul lor, se feresc să lucreze în vie, de teamă că strugurii ar putea fi distruși de grauri.
În anumite zone ale țării, oamenii aprind focuri mari, considerate purificatoare, menite să alunge ghinioanele și spiritele rele. Femeile dau cu tămâie în gospodării și stropesc cu aghiasmă pentru a proteja casa și animalele. Se spune că în această zi începe cu adevărat vara.
Un alt obicei important este legat de păstorit. Pe 21 mai, ciobanii decid cine va fi baciul și unde vor ridica stânele pentru sezonul cald, o tradiție străveche transmisă din tată în fiu.
În ziua Sfinților Constantin și Elena, este recomandat să nu se lucreze, pentru a proteja holdele și strugurii. Conform tradiției populare, până pe 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul.
Oamenii sunt sfătuiți să respecte sărbătoarea, astfel încât puii din gospodărie să nu fie atacați de ulii.
Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Ţăranii vor decide cine le va fi baci la oi și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a proteja animalele de rele cât timp stau la stână, ei aprind un foc mare și pun oile să treacă prin el.
În această zi, nu este bine să renunți la o prietenie sau să iei decizii de divorț, deoarece se spune că vei suferi pierderi financiare sau sentimentale pe parcursul vieții.
O altă tradiție importantă este aceea de a evita aprinderea focului. Se consideră că cine arde o creangă în această zi își va arde norocul pentru întregul an.
