Regulile pentru pensionarea magistraților sunt pe cale de a se modifica, conform unui nou proiect de lege ce va fi discutat în regim de urgență în Parlament.
Propunerea permite judecătorilor, procurorilor și altor angajați din funcții juridice speciale să se pensioneze dacă au o vechime minimă de 25 de ani exclusiv în aceste funcții și au atingea vârstei de cel puțin 48 de ani. Însă, vârsta minimă de pensionare va fi ajustată treptat, conform unui calendar stipulat în Anexa 3 din Legea nr. 303/2022.
Creștere graduală a vârstei standard de pensionare
Aceste modificări fac parte dintr-un proiect de lege anunțat de Crin Antonescu, candidatul sprijinit de alianța PSD-PNL-UDMR la alegerile prezidențiale. Actul normativ are ca scop modificarea mai multor legi existente, inclusiv Legea nr. 282/2023 și Codul fiscal. Proiectul prevede schimbări clare în titlul și conținutul articolului IV al legii, care va deveni:
„Începând cu data de 1 ianuarie 2026, derogând de la prevederile art. 211 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) din aceeași lege pot accesa pensia de serviciu dacă îndeplinesc condițiile de vechime de minimum 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani. Această vârstă de pensionare va crește conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022. La calculul vechimii se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. II.”
Modificări semnificative vor fi incluse și în Legea nr. 303/2022 referitoare la statutul judecătorilor și procurorilor. Aceasta va conține un nou alineat, 11, în articolul 211, care va stipula:
„Vârsta de 65 de ani se va atinge prin creșterea vârstei standard de pensionare conform eșalonării prevăzute în Anexa nr. 3.”
De asemenea, alineatele (1) și (4) ale aceluiași articol vor fi complet modificate. Conform noilor reglementări:
„Judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu de 65% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate înainte de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.”
În ceea ce privește persoanele care se retrag din funcție dar aleg să continue activitatea în alt domeniu, articolul 211 alineatul (4) stipulează:
„Persoanele cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile specificate la alin. (1) pot pensiona la vârsta standard de pensionare prevăzută de sistemul public de pensii și pot beneficia de pensie de serviciu, chiar dacă la momentul pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia de serviciu va fi de 65% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.”
O noutate în proiectul de lege este introducerea unei Anexe suplimentare care va stabili creșterea treptată a vârstei standard de pensionare până la 65 de ani pentru personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete, conform modificărilor propuse pentru legea nr. 567/2004.
Se vor modifica și regulile pentru pensionarea grefierilor și tehnicienilor criminaliști
Conform noului text legislativ, articolul 68/5, alineatul (1) din Legea nr. 567/2004 va dispune:
„ART. 68/5 – (1) Personalul auxiliar de specialitate din instanțele judecătorești și parchete, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în domeniu, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare conform eșalonării din anexa acestei legi, în cuantum de 65% din media salariilor brute lunare, incluzând sporurile permanente, din ultimele 48 de luni de activitate anterioare depunerii cererii de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu va depăși 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate.”
La același articol, alineatul (7) a fost modificat pentru a include pensionarea celor care, deși au activat în aceste funcții juridice timp de 25 de ani, își finalizează cariera în alte domenii:
„(7) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vârstă și vechime prevăzute la alin. (1) doar în funcția de personal auxiliar de specialitate, de personal de specialitate criminalistică și tehnicieni criminaliști beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au avut sau continuă să aibă o altă activitate. Acestora le va fi acordată o pensie de serviciu de 65% din media salariilor brute lunare, incluzând sporurile din ultimele 48 de luni consecutive de activitate. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net aferent venitului brut din ultima lună de activitate.”
Aceleași reglementări se aplică și personalului Curții Constituționale. Conform modificării articolului 29, alineatul (2) din Legea nr. 361/2023:
„(2) Magistrații-asistenți și personalul juridic asimilat, cu o vechime de cel puțin 25 de ani realizată exclusiv în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 65% din media indemnizațiilor brute lunare avute în ultimele 48 de luni de activitate. Această vârstă de pensionare va crește conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 303/2022. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate depăși 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate. Prevederile articolelor 211 și 213 din Legea nr. 303/2022 se aplică în mod corespunzător conform dispozițiilor prezentei legi.”
În final, pentru implementarea acestor modificări legislative, normele metodologice existente vor fi actualizate conform propunerilor instituțiilor implicate, așa cum este specificat în articolul V al proiectului de lege.
.
