Guvernul a dat undă verde, astăzi, proiectului de lege ce prevede uniformizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați.
Conform propunerii legislative, începând cu 2035, femeile născute după 1970 se vor putea pensiona la vârsta de 65 de ani, având un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un minim de 15 ani.
Premierul Victor Ponta a subliniat că această lege a fost adoptată având în vedere o recomandare a Comisiei Europene, pe care România trebuie să o respecte.
Prim-ministrul a indicat că măsura se bazează pe considerații științifice referitoare la dezvoltarea economică și socială, dar și pe faptul că în 2035 femeile din Uniunea Europeană nu vor mai realiza muncile dificile de altădată.
Victor Ponta a menționat că există țări europene unde vârsta de pensionare este chiar mai mare.
Proiectul, inițiat de Ministerul Muncii, modifică Legea 263/2010 referitoare la sistemul unitar de pensii publice.
Atingerea acestor vârste de pensionare se va face prin creșterea graduală a acesteia în funcție de data nașterii.
Astfel, în intervalul ianuarie 2011 – ianuarie 2015, vârsta de pensionare pentru femei va crește de la 59 la 60 de ani, iar pentru bărbați, de la 64 la 65 de ani.
Egalizarea, în etape
După ianuarie 2015, se va continua creșterea graduală a vârstei de pensionare exclusiv pentru femei, de la 60 la 63 de ani până în anul 2030, fiind reglementată și majorarea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
Începând cu ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, la fel ca bărbații, la 65 de ani, având un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Această măsură se va aplica femeilor născute după decembrie 1970.
În perioada ianuarie 2011 – ianuarie 2015, stagiul minim de cotizare va crește de la 13 la 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.
În plus, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani pentru ambele sexe, având în vedere că până în ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va crește de la 28 la 30 de ani, iar pentru bărbați de la 33 la 35 de ani.
În nota de fundamentare care însoțește proiectul de lege supus dezbaterii publice, se menționează că egalizarea vârstei de pensionare este conformă cu Recomandările de țară ale Comisiei Europene transmitate României.
Noua vârstă de pensionare
Ilie Bolojan a declarat că ar dori să majoreze vârsta de pensionare pentru magistrați, considerând că aceștia nu pot ieși la pensie la 47 sau 50 de ani, vârstă la care, consideră el, se află la apogeul carierei profesionale.
Ilie Bolojan a afirmat că este necesară o reformă în sistemul de pensii al magistraților, subliniind că aceștia ating vârsta profesională optimă chiar când ies la pensie și că experiența acumulată ar putea fi valorificată prin continuarea activității în serviciul public.
Președintele interimar al României a subliniat că această problemă depășește sfera pensiei, justificate prin anii de muncă, având în vedere și impactul asupra calității și încrederii în sistemul de justiție.
Magistrații cu mai multă experiență pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității sentințelor și la augmentarea predictibilității acestora, ceea ce reduce numărul de procese și întărește încrederea publicului în instanțe.
„Eu, fără nicio tentă populistă, am spus-o încă de anul trecut: nu ne putem pensiona magistrații la 47 sau 50 de ani, când sunt în plină maturitate profesională, iar această experiență ar putea fi valorificată în serviciul public.
Nu este doar o problemă de faptul că nivelul unei pensii nu corespunde anilor de muncă, ci este o chestiune de calitate și de încredere în sistemul de justiție; cu cât ai sentințe mai de calitate, mai predictibile, care respectă spețele – în spețe identice, la instanțe diferite să ai aceleași soluții – aceasta înseamnă predictibilitate. Și numărul de procese va scădea considerabil,” a spus Ilie Bolojan într-un podcast intitulat „Friendly Fire”.
Coaliția a înaintat o lege referitoare la stabilirea pragului de pensie pentru magistrați
Ilie Bolojan a explicat că este crucială existența unui decalaj între valoarea pensiei și vârsta de pensionare, subliniind că aceste aspecte sunt fundamentale pentru buna funcționare a sistemului de justiție românesc.
Președintele interimar a adăugat că, dincolo de considerente financiare, este vorba și despre asigurarea unui sistem judiciar mai eficient și mai stabil. În acest context, liderii Coaliției au depus la Parlament un proiect de lege referitor la reglementarea magistraților.
„Sunt aspecte diferite, sunt pur și simplu chestiuni de normalitate,” a concluzionat Bolojan.
Proiectul legislativ propus preconizează ca, începând cu 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul specializat să se poată pensiona și să beneficieze de pensia de serviciu doar dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcțiile respective și au împlinit vârsta de cel puțin 48 de ani.
În plus, se estimează atingerea vârstei de 65 de ani pentru pensionare în rândul magistraților până în 2045, ceea ce ar indica o ajustare graduală a vârstei de pensionare în sistemul judiciar, conform afirmațiilor de la Capital.
Absolvent al FJSC în 2014, am contribuit cu articole pentru diverse publicații renumite din România.
