Până în prezent, pensionarii din România erau scutiți de contribuțiile de sănătate (CASS). Această excepție a fost introdusă cu mulți ani în urmă ca parte a unor măsuri sociale menite să ușureze povara fiscală asupra populației vulnerabile.
Începând din august 2025, un nou pachet fiscal adoptat de Guvern va impune plata asigurărilor de sănătate pentru pensionarii cu venituri din pensii ce depășesc 3.000 lei.
Structura nouă a taxei este următoarea:
Pensionarii cu pensii de până la 3.000 lei sunt complet scutiți de CASS.
Ceilalți pensionari, cu pensii mai mari de 3.000 lei, vor plăti 10% din suma ce depășește acest prag.
– De exemplu: pentru o pensie de 3.200 lei, suma datorată este 10% din 200 lei = 20 lei.
– În cazul unei pensii de 5.000 lei, suma datorată este 10% din 2.000 lei = 200 lei.
Chiar și persoanele cu condiții medicale grave, care sunt parte a unui program național de sănătate, vor trebui să plătească această contribuție dacă pensia le depășește 3.000 lei.
Președintele CNAS a afirmat: „Nu vom mai depinde de Ministerul Finanțelor pentru alocări suplimentare.”
Horațiu Moldovan, liderul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a declarat pentru Antena3.ro că noua măsură constituie „o discriminare pozitivă”, întrucât fiecare cetățean ar trebui să contribuie la asigurările de sănătate.
„Este o discriminare pozitivă a pensionarilor cu pensii sub 3.000 lei. În mod normal, în toate țările civilizate, orice venit este impozitat în scopuri de sănătate. La noi, au rămas excluși – alături de femeile însărcinate, copii, studenți și persoanele cu dizabilități – aproximativ 3 milioane de pensionari care au pensii sub 3.000 lei, probabil dintr-o strategie politică. Eu speculez că, într-un moment în care pensiile vor fi sporite, contribuția va fi extinsă și pentru cei cu pensii mai mici. Dar, actualmente, ar fi o povară pentru cei cu venituri reduse,” a adăugat Moldovan.
Acesta a explicat că, prin implementarea acestei măsuri, „bugetul Casei de Asigurări va putea fi echilibrat corect, fără a solicita eforturi suplimentare altor contribuabili. Este esențial să respectăm principiul de contributivitate și solidaritate. Cei care au venituri contribuie pentru cei care nu au – elevi, studenți și altele. Cu toate acestea, de anul viitor, venim cu contribuții semnificative, estimând că bugetul Casei va crește cu aproximativ 7,5 spre 8 miliarde lei, acoperind aproape 90% din necesar.”
„Practic, nu vom mai depinde de Ministerul Finanțelor pentru fonduri,” a concluzionat Moldovan.
El a amintit că, acum 25 de ani, toți pensionarii contribuiau la asigurările de sănătate, fără excepții, indiferent de venituri.
„Atunci (acum 25 de ani – n.r.) exista un excedent. Deși cheltuielile actuale sunt mai mari, și veniturile nu erau pe măsură, era totuși un excedent. Trebuie să revenim la acea situație, altfel astăzi avem sute de medicamente pe lista de așteptare din cauza constrângerilor bugetare. Chiar dacă putem estima că 10.000 de pacienți necesită tratamente specifice, suntem nevoiți să limităm accesul la tratamentele necesare din lipsă de buget. Ceea ce nu este corect, mai ales că pensionarii sunt cei mai afectați de aceste lipsuri,” a declarat Horațiu Moldovan.
Confuzia din societate
Cu toate acestea, există numeroși pensionari care se plâng că, după o viață întreagă de contribuții, acum sunt nevoiți să plătească din nou, doar pentru că pensia le este mai mare de 3.000 de lei.
„Există o confuzie în societate, referitor la contribuția la pensii – oamenii au cotizat toată viața la pensii și acum sunt puși în situația de a plăti iar pentru sănătate. Dar cele două contribuții sunt distincte – CASS este asigurarea de sănătate, pe când contribuția la pensii este diferită,” a explicat președintele CNAS.
De asemenea, există scutiri de CASS pentru pacienții cu boli grave și în situația concediilor medicale, ceea ce a suscitat întrebări cu privire la exonerația pensionarilor cu astfel de afecțiuni.
Ce spune ministrul Sănătății
„E greu să spun dacă este sau nu discriminare. Măsurile fiscale nu sunt propuse sau impuse de Ministerul Sănătății. Rolul nostru este de a asigura servicii de diagnostic și tratament pentru toți pacienții din programele naționale,” a declarat Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, pentru Antena3.ro.
Ministrul a subliniat că, din moment ce noile măsuri au fost validate de Curtea Constituțională, nu există probleme legale cu ele.
„La preluarea mandatului, aveam aproximativ 6.800.000 de contribuabili, iar prin noile măsuri estimăm să ajungem la 10 milioane pentru 16 milioane de beneficiari, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă a resurselor financiare. Acest lucru va aduce mai multă flexibilitate în finanțarea programelor,” a concluzionat Alexandru Rogobete.
