Un conflict major a izbucnit între Guvernul României și magistrați după anunțarea unor modificări propuse pentru pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor. Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR) a avertizat că aceste schimbări ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de magistrați, având un impact grav asupra funcționării sistemului judiciar.
### Îngrijorările Asociației Forumul Judecătorilor
Într-un comunicat recent transmis prin Agerpres, AFJR a subliniat că, în ultimii ani, au atras atenția autorităților asupra necesității unor reforme reale pentru a întări independența, meritocrația și eficiența justiției. Aceste apeluri au fost ignorate, iar magistrații consideră că legile adoptate în 2022 au dus la un regres semnificativ, afectând grav fundamentele sistemului judiciar independent. Mai mult, judecătorii au criticat reacțiile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care, în opinia lor, au generat îndoieli în ceea ce privește rolul său de garant al independenței justiției. AFJR susține că lipsa unei poziții ferme din partea CSM a încurajat conformismul și a subminat vocile critice, punând accent pe aspectele materiale în detrimentul principialității.
### Erori de Legiferare și Impactul Asupra Magistraților
Asociația mai reclamă faptul că autoritățile nu au intervenit pentru a corecta erorile de legiferare din 2022. Acestea au fost adoptate în regim de urgență, fără a aștepta avizul Comisiei de la Veneția, cum a fost solicitat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În acest context, propunerile Guvernului din 29 iulie 2023 de modificare a legislației privind pensiile de serviciu în justiție au fost primite cu reticență. AFJR subliniază faptul că, deși sunt necesare ajustări fiscale, acestea ar trebui să vizeze îmbunătățirea situației în care pensiile actuale depășesc salariile magistraților activi.
În schimb, Guvernul sugerează modificarea condițiilor de vechime și vârstă pentru pensionare, ceea ce, conform judecătorilor, afectează independența justiției și încrederea legitimă a magistraților în sistem. ACeste măsuri ar putea stimula un val de pensionări și demisii, mai ales în rândul celor care au militat pentru independența justiției.
### În Ce Direcție Se Îndreaptă Sistemul Judiciar?
Situația devine și mai gravă având în vedere că mulți dintre judecătorii care ar putea demisiona sau se گGніш têmвę vacante în rândul instanțelor, unde deja există un deficit cronic de personal, cauzat de peste 1.000 de posturi vacante din lipsă de concursuri și resurse financiare.
„Statutul judecătorilor și procurorilor trebuie să fie previzibil și stabil, nu modificat frecvent din motive electorale sau pentru a crea crize de personal în sistemul judiciar”, afirmă AFJR. În acest scenariu tensionat, premierul Ilie Bolojan a anunțat un proiect legislativ care prevede creșterea vârstei standard de pensionare a magistraților la 65 de ani, precum și majorarea vechimii necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani. De asemenea, se propune ca magistrații să poată ieși mai devreme la pensie, dar nu înainte de 58 de ani, cu penalizări de câte 2% pentru fiecare an anticipat.
### Concluzie
Această situație tensionată a dus la discuții aprinse în rândul societății românești, subliniind importanța stabilității și a predictibilității în sistemul judiciar. Este esențial ca autoritățile să asculte preocupările magistraților și să acționeze în beneficiul unui sistem just și echitabil. În lipsa unui dialog constructiv și a unor soluții reale, viitorul justiției în România se află într-un acceptibil pericol.
