Vortexul polar reînvie interesul, având în vedere episoadele de răcire accentuată în luna noiembrie din majoritatea regiunilor țării, ce au dus la primele ninsori în orașe.
Astfel, meteorologii au anunțat o slăbire a acestuia în perioada următoare, favorizând migrarea aerului polar spre latitudini medii. În consecință, pronosticurile pentru o iarnă aspră în România, cu viscol și ninsori abundente, „ca altă dată”, în apropierea sărbătorilor, nu au întârziat să apară.
Profesorul universitar Lucian Sfîcă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat că vortexul polar nu este un fenomen izolat, ci o stare permanentă în atmosfera care modelează anual sezonul rece.
“Un fenomen apare punctual, atât temporal, cât și spațial. Vortexul polar se referă la o stare atmosferică în regiunea polară, caracterizată printr-o distribuție specifică a presiunii atmosferice, în special în straturile superioare ale troposferei. Acesta este, în mod normal, influențat de momentele din an.”
În timpul iernii, aerul rece din zona polară se extinde spre altitudini temperate.
Acest fenomen este natural, nopțile polare fiind lungi și provocând perioade de răcire intensă; în schimb, vara, vortexul se retrage mult în jurul polului, devenind mai puțin coerent spațial și putând fi partitionat în diverse sectoare din cauza încălzirii globale în emisferă.
Când vortexul polar al emisferei nordice se restrânge în timpul verii, vortexul polar din emisfera sudică se extinde, deoarece acolo este iarnă. Acest fenomen se desfășoară într-un dans continuu de-a lungul anilor”, a adăugat profesorul, pentru Antena 3.
De asemenea, pot exista circumstanțe în care vortexul polar determină o iarnă mai blândă, cu temperaturi ridicate, dacă anumite tipare de circulație atmosferică îl mențin “mai strâns” în jurul Polului Nord, în timpul perioadelor în care, de obicei, ar trebui să se extindă. În alte cazuri, vortexul polar poate deveni “mai dezlânat”, permițând astfel aerului rece polar să migreze spre latitudini medii, ceea ce poate provoca ierni mai dure.
Profesorul Lucian Sfîcă subliniază că variabilitatea vortexului polar nu poate fi prezisă cu precizie, iar meteorologii nu pot stabili din timp evoluția pe termen lung.
„Când vortexul polar își pierde izolația la poli și coboară spre latitudini temperate, temperaturile scad, iar aerul cald poate migra dinspre Tropice spre zona polară. Aceasta este variabilitatea vortexului polar, care nu poate fi prevăzută cu o anticipație lungă. Nu vom putea oferi o predicție clară asupra stării atmosferei la latitudini polare, ceea ce face ca discuțiile de acum să fie, într-o oarecare măsură, speculative. Nu avem un grad ridicat de certitudine cu privire la evoluția acestui vortex și nu știm dacă se va restrânge la zona polară sau va migra spre latitudini mai mici, devenind mai puțin organizat”, a mai spus Lucian Sfîcă pentru sursa menționată.
Un vortex dezorganizat nu implică automat o iarnă grea în România. Iarna poate să fie chiar blândă dacă aerul rece din Polul Nord nu se extinde pe această parte a Europei. Totuși, tiparul general se prezintă astfel: dacă avem un vortex foarte strâns în jurul polului, de obicei există șanse mai mari pentru o iarnă caldă în anumite zone.
Dacă avem o iarnă cu un vortex dezorganizat, este posibil să experimentăm o iarnă foarte rece în Siberia, America de Nord sau Europa, deoarece o parte din vortex se poate izola sau se poate stabiliza în aceste regiuni.
“Putem fi fie în zona extrem de rece, fie în cea extrem de caldă. Din punct de vedere meteorologic, prognoza este supraevaluată. Nu știm exact faza vortexului și nu putem prezice dacă, în condițiile unui vortex dezorganizat, aerul rece care se deplasează spre latitudini sudice va ajunge la noi. Aceasta este o chestiune de probabilitate; discuția despre garanții cu privire la cum va fi iarna, bazată pe vortexul polar, are un caracter speculativ.”
Profesorul mai subliniază:
“Ruperea vortexului polar poate să apară o dată la câțiva ani, aducând episoadele cele mai severe de iarnă pe care le putem aminti. Totuși, este prematur să afirmăm că ne așteaptă o iarnă grea doar din cauza ruperii vortexului polar. Au existat ani în care, în urma acestor ruperi, am experimentat chiar temperaturi ridicate, pentru că nu ne-am aflat în zona afectată de aerul rece.”
În ultimii ani, schimbările climatice au influențat tiparele iernilor din România, trecând de la ninsori care începeau în noiembrie, la sărbători cu temperaturi de primăvară. Totuși, Lucian Sfîcă subliniază că episoadele de iarnă autentică nu ar trebui să fie o surpriză, chiar dacă manifestările lor sunt mai scurte.
