România a văzut o creștere a datoriei publice la 55,8% din PIB, depășită doar de Polonia.

- Advertisement -

În primul trimestru al anului 2025, România a înregistrat o creștere semnificativă a datoriei publice în raport cu produsul intern brut (PIB), cu un avans de 4,1 puncte procentuale. Această evoluție a fost comparabilă cu cea din Austria, care a avut o creștere similară, în timp ce Polonia a înregistrat un salt mai mare de 6,1 puncte procentuale. Datoria publică a ajuns astfel la un total de 998,1 miliarde lei, reprezentând 55,8% din PIB, o situație care stârnește îngrijorări cu privire la sustenabilitatea fiscală a țării.

Creșterea datoriei publice este un fenomen complex, iar România nu face excepție în acest context global. Această evoluție poate fi atribuită în parte cheltuielilor publice crescute și nevoii de a susține diverse sectoare economice afectate de crizele recente. Este important de subliniat că o datorie publică mare poate crea constrângeri asupra politicii fiscale, limitând astfel opțiunile guvernamentale în gestionarea economiei.

Pentru a răspunde acestei situații, Guvernul Bolojan a propus un pachet de măsuri fiscale menite să ajute la reducerea cheltuielilor publice și, implicit, la stabilizarea datoriei. Printre măsurile avansate se numără majorarea cotei de TVA și înghețarea salariilor în sectorul public. Aceste măsuri sunt destinate să genereze venituri suplimentare pentru bugetul de stat și să optimizeze utilizarea resurselor financiare.

Majorarea TVA-ului este o decizie strategică, dar poate avea implicații semnificative asupra consumului și nivelului de trai al populației. O cotă mai mare poate reduce puterea de cumpărare a cetățenilor, ceea ce ar putea afecta negativ consumul și, implicit, economia. De asemenea, înghețarea salariilor în sectorul public ar putea duce la nemulțumiri în rândul angajaților, fiind o măsură nepopulară într-o perioadă în care inflația afectează veniturile.

- Advertisement -

În mijlocul acestei crize financiare, este esențial ca guvernele să găsească un echilibru între necesitatea de a reduce deficitul bugetar și protejarea nivelului de trai al cetățenilor. Sustenabilitatea fiscală trebuie să fie o prioritate, însă măsurile luate trebuie să fie bine gândite și să ia în considerare impactul pe termen lung asupra economiei și societății.

De asemenea, România trebuie să își alinieze politicile economice cu cele ale Uniunii Europene, căutând soluții eficiente pentru a gestiona datoria publică. Colaborarea cu organismele internaționale și implementarea unor reforme structurale pot ajuta țara să depășească aceste provocări.

În concluzie, creșterea datoriei publice în România, care a atins un record îngrijorător în 2025, atrage atenția asupra unor aspecte esențiale ale politicii economice. Măsurile fiscale propuse de Guvernul Bolojan vor juca un rol crucial în gestionarea situației, dar este nevoie de o abordare echilibrată care să asigure atât stabilitatea fiscală, cât și bunăstarea cetățenilor.