Într-o declarație făcută miercuri, premierul Ilie Bolojan a adus în discuție o problemă gravă cu care se confruntă România: ponderea scăzută a populației active angajate în economie. Conform afirmărilor sale, țara noastră se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește proporția din populația activă care contribuie la economie, fiind depășită doar de Italia, care se situează pe ultima poziție.
Bolojan a subliniat că numărul redus de persoane angajate în sectorul economic are un impact direct asupra veniturilor bugetare. „Trebuie să ne gândim la realitate: suntem pe penultimul loc în ceea ce privește persoanele angajate. Cu prea puțini oameni care muncesc, nu putem avea suficiente taxe și impozite la bugetul de stat”, a declarat premierul. El a explicat că acest deficit de forță de muncă activează ca o barieră în calea creșterii economice și a dezvoltării naționale, pentru că veniturile statului depind în mare măsură de numărul celor care contribuie activ la economie.
Această realitate are consecințe profunde. Fără un număr semnificativ de angajați, este practic imposibil ca statul să colecteze suficiente taxe. Bolojan a adăugat că, deși se pot mări impozitele, există o limită a suportabilității pentru contribuabili. „Poți să le crești, dar până într-un anumit punct suportabil. Dacă numărul celor care muncesc este redus, nu poți crește veniturile bugetului decât în măsura în care ai o bază largă de contribuabili,” a mai spus el.
Problema forței de muncă se interconectează cu alte aspecte ale economiei românești. De exemplu, nivelul scăzut de ocupare a forței de muncă poate afecta investițiile străine, deoarece investitorii sunt atrași de piețe cu o forță de muncă activă și calificată. De asemenea, costul muncii, inclusiv impozitele și contribuțiile sociale, poate fi perceput ca o barieră în calea angajării, iar acest lucru contribuie la perpetuarea unui ciclu economic desfavorabil.
Premierul a evidențiat, de asemenea, că este esențial să se găsească soluții pentru a încuraja mai multe persoane să se integreze pe piața muncii. Acest lucru ar putea implica, printre altele, politici de stimulare a angajării, formare profesională și revitalizarea programelor care sprijină incluziunea socială. „Trebuie să încurajăm oamenii să contribuie, iar acest lucru înseamnă să creăm condiții favorabile pentru angajare și să ne asigurăm că resursele umane sunt utilizate eficient,” a conchis Bolojan.
Pe scurt, situația actuală a forței de muncă din România ridică probleme care necesită o analiză profundă și măsuri concrete din partea guvernului. Fără o schimbare semnificativă în acest domeniu, perspectivă sa economică viitoare ar putea fi afectată grav. De aceea, este vital ca toate părțile implicate să colaboreze în vederea creșterii numărului de oameni activi în economie.
