O Analiză a Profilurilor Socio-Demografice din Barometrul INSCOP – Informat.ro, Iunie 2025
Bugetul public nu reprezintă doar o simplă structură de cifre, ci o reflecție profundă a aspirațiilor și frustrărilor unei societăți. Când cetățenii sunt întrebați despre cum ar trebui să fie alocate resursele bugetare, răspunsurile lor sunt influențate de experiențele personale, neîncrederea în instituții și conflictele sociale de-a lungul timpului. Barometrul INSCOP – Informat.ro din iunie 2025 arată o imagine de ansamblu care pare coerentă: educația, sănătatea și agricultura sunt domeniile preferate pentru investiții. În schimb, asistența socială și politica externă sunt considerate zone sacrificate, iar ordinea publică apare ca un domeniu discutabil.
Însă, în spatele aparențelor se află o societate fragmentată axiologic, unde solidaritatea este adesea negociabilă. Această analiză critică explorează contradicțiile fundamentale din percepțiile despre redistribuire, importanța educației și faliile ideologice ale electoratului.
Priorități Iluzorii și Solidarități Condiționate
Barometrul sugerează un consens în favoarea educației, cu 82,6% din respondenți dorind o creștere a bugetului. Totuși, o examinare mai atentă relevă că cei care susțin aceste-îmbunătățiri sunt în principal cei cu studii superioare, ceea ce sugerează o neîncredere în eficiența redistribuirii. De exemplu, majoritatea cererilor de investire în educație vin din rândul populației a cărei situație se aliniază cu sistemul educațional existent, ceea ce înglobează o cerere de „reparație” mai mult decât o viziune de dezvoltare comună.
Similar, percepțiile despre sănătate arată o creștere a sprijinului din partea celor mai vulnerabili, în vârstă și votanți PNL. Aceste cereri reflectă o anxietate profundă, nu un ideal de bunăstare comună, ci o reacție defensivă la vulnerabilitate.
Educația ca Buget Metafizic
Când românii cer mai mulți bani pentru educație, nu fac referire la o reformă a sistemului, ci la o proiecție a speranțelor pierdute. Educația, în acest context, devine un simbol al familiei, referindu-se la premisele meritocrației dezamăgitoare. Cei care se simt integrați prin educație sunt cei care solicită acțiuni, în timp ce grupurile defavorizate rămân absente din discuție, ilustrând o distanțare între aspirațiile de mobilitate socială și realitatea din teren.
Ordinea ca Apărare Simbolică
Pe de altă parte, ordinea publică reflectă mai mult frica decât solidaritatea. Aproape 44% din respondenți doresc creșterea investițiilor în ordine publică, ceea ce sugerează o percepție a insecurității, mai ales în mediul urban. Aici, doleanța nu este un semn al sprijinului civic, ci o cerere de siguranță într-o lume în continuă schimbare.
Asistența Socială și Politica Externă
Asistența socială se regăsește în colaps, cu un sfert din cetățeni cerând tăieri, ceea ce demonstrează o încredere erodată în ideea de protecție socială. Într-o societate marcată de inegalitate, retorica despre „nelegitim” predomină, sugerând o moralizare a bugetului. De asemenea, percepția asupra politicii externe apare ca un lux perceput, unde doar 31,4% dintre respondenți doresc creșterea acestuia, reflectând o desconectare de problemele globale.
Concluzii
Barometrul INSCOP din iunie 2025 nu este doar un simplu instrument de măsurare a preferințelor publice, ci o fereastră către o societate în care idealurile de cooperare și solidaritate sunt frecvent contestate. Societatea românească cere un stat selectiv, care protejează doar anumite categorii. Cheltuielile bugetare devin un act de judecată socială, obligând cetățenii să decidă cine merită sprijin și cine nu. Această tensiune indică o criză a imaginației politice, cu românii care aspiră la „mai mult”, dar fără speranța că toți ar trebui să beneficieze.
Astfel, întrebarea cheie rămâne: „Pe cine suntem dispuși să includem în comunitatea redistribuirii?” Răspunsul la această întrebare poate transforma percepțiile asupra bugetului și a statului.
