Florin Ionel Moise, președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), a comentat recent decizia Curții Constituționale, care a hotărât ca declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor să nu mai fie publicate. Această decizie, considerată de Moise un regres în ceea ce privește transparența în funcțiile publice, ridică semne de întrebare cu privire la accesibilitatea informațiilor despre averile aleșilor și oficialilor.
Potrivit acestuia, deși activitatea ANI nu va fi afectată în mod direct, restricționarea accesului publicului la informațiile privind averile demnitarilor poate limita gradul de transparență care a fost construit de-a lungul anilor. O astfel de măsură nu face decât să creeze un climat de opacitate în administrația publică, ceea ce contravin principiului de deschidere și responsabilitate pe care ar trebui să îl aibă persoanele aflate în funcții de decizie.
Decizia Curții Constituționale se referă în mod special la declarațiile de avere și de interese care vor fi depuse în viitor, ceea ce înseamnă că informațiile deja disponibile pentru public rămân accesibile. Acest aspect este important, însă Moise subliniază că și viitoarele declarații ar trebui să fie transparente, pentru a permite societății să monitorizeze averile demnitarilor și pentru a preveni posibile abuzuri.
Un alt punct important pe care îl aduce în discuție Moise este faptul că, în ciuda restricțiilor impuse de CCR, ANI va continua să investigheze dosarele de avere nejustificată. Activitatea agenției este esențială în menținerea integrității și responsabilității în rândul funcționarilor publici. Această misiune devine și mai crucială în contextul actual, unde accesul la informații clare despre averile publice este limitat.
De asemenea, liderul ANI a subliniat că transparența nu ar trebui să fie considerată o opțiune, ci o obligație a tuturor demnitarilor. Fără un sistem de monitorizare eficient, este ușor de imaginat cum ar putea apărea conflicte de interese și corupție. Îndemnul său este de a refocaliza atenția asupra importanței unei legislații care promovează deschiderea și responsabilitatea în administrația publică.
În concluzie, decizia CCR de a restricționa publicarea viitoarelor declarații de avere și de interese naște îngrijorări legate de gradul de transparență al activităților demnitarilor din România. Florin Ionel Moise, prin prisma rolului său la ANI, face apel la o reevaluare a acestei măsuri, subliniind necesitatea unui sistem deschis care să asigure un control eficient asupra averilor politicienilor. În vreme ce agenția va continua să își îndeplinească misiunea de a verifica legalitatea averilor, este esențial ca opinia publică să aibă acces la informații complete și actualizate pentru a putea exercita o influență pozitivă în domeniul eticii publice.
