În cadrul unei conferințe de presă recente, premierul Ilie Bolojan a evidențiat problemele grave de subfinanțare cu care se confruntă Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un aspect crucial pentru menținerea și îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite cetățenilor. Bolojan a subliniat faptul că actuala structură de finanțare a sistemului de sănătate este ineficientă, în principal din cauza disproporției între numărul de contribuabili și cel al beneficiariilor. Potrivit datelor prezentate de premier, în România există puțin peste 6 milioane de contribuabili activi, în timp ce numărul total al persoanelor care beneficiază de serviciile de sănătate depășește 16 milioane.
Această discrepanță generează o presiune uriașă asupra resurselor financiare ale CNAS, ceea ce se traduce printr-o calitate inferioară a serviciilor medicale și prin dificultăți în accesarea tratamentelor necesare. Premierul a subliniat că acest dezechilibru nu poate fi rezolvat decât prin reforme structurate și prin extinderea bazei de contribuabililor. Una dintre propunerile sale a fost reducerea excepțiilor existente în legislația actuală, măsură care ar putea impacta pozitiv recepția și gestionarea resurselor financiare ale sistemului.
Bolojan a sugerat, de asemenea, că ar trebui să fie aplicate contribuții suplimentare la pensiile mai mari, pentru a asigura un flux suplimentar de resurse destinată asigurărilor de sănătate. Astfel, persoanele care beneficiază de pensii substanțiale ar putea contribui mai mult, având în vedere că și această categorie de populație ar putea beneficia de servicii medicale de calitate. Argumentul premierului se bazează pe premisa că o societate sănătoasă este o societate prosperă, iar investițiile adecvate în sectorul sănătății se vor traduce, în timp, în economii pe termen lung.
Aceste propuneri vin într-un context în care serviciile de sănătate au fost supuse unor presiuni constante, exacerbate de pandemie și de creșterea exigențelor populației. Premierul a subliniat importanța sprijinului comunității pentru aceste reforme, menționând că este esențial ca cetățenii să fie conștienți de provocările cu care se confruntă sistemul de sănătate și să înțeleagă necesitatea unor contribuții mai mari pentru asigurarea unor servicii de calitate.
În concluzie, premierul Ilie Bolojan a evidențiat necesitatea unei reforme profunde a sistemului de sănătate românesc, focalizându-se pe extinderea bazei de contribuabili și pe ajustarea contribuțiilor pentru pensiile mai mari. Aceste măsuri ar putea reprezenta un pas important către consolidarea unei infrastructuri medicale sustenabile și accesibile, ce poate răspunde nevoilor tuturor cetățenilor. Cu o abordare proactivă și susținută, se poate spera la îmbunătățirea semnificativă a calității serviciilor de sănătate în România.
