PIB-ul României a scăzut cu 1% în primele nouă luni din 2026

Economia României a încheiat primele nouă luni din 2026 pe minus, deși a crescut puternic în trimestrul al treilea. Datele-semnal publicate vineri, 13 noiembrie, de Institutul Național de Statistică (INS) arată că Produsul Intern Brut a scăzut cu 1% pe seria ajustată sezonier în perioada ianuarie–septembrie, față de aceeași perioadă din 2025. Pe seria brută, scăderea a fost de 0,3%. În același timp, PIB-ul din trimestrul al treilea a fost cu 2,1% mai mare decât cel din trimestrul al doilea, după eliminarea efectelor sezoniere.

De ce o creștere de 2,1% nu scoate economia de pe minus

Cele două cifre compară perioade diferite. Avansul de 2,1% arată cât de mult a crescut activitatea din iulie–septembrie față de aprilie–iunie. Scăderea de 1% compară toate cele nouă luni din 2026 cu primele nouă luni din 2025, așa că trimestrele slabe de la începutul anului trag în jos rezultatul cumulat, explică Wall-Street.ro.

Potrivit INS, în primul trimestru economia a scăzut cu 0,3% față de ultimele trei luni din 2025, iar în al doilea a stagnat. Comparată cu aceleași perioade din anul trecut, scăderea a fost mai mare. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost cu 1,4% mai mic în primul trimestru și cu 1,9% mai mic în al doilea, arată datele citate de Curs de Guvernare. Trimestrul al treilea este primul din acest an în care economia trece pe plus față de anul trecut: creșterea a fost de 0,3% pe seria ajustată și de 0,1% pe cea brută.

Calculul pe baza indicilor INS arată de unde vine diferența. În ultimul trimestru din 2025, economia a scăzut cu 1,5%, iar în primul trimestru din 2026 a mai pierdut 0,3%. Împreună, aceste două scăderi înseamnă o pierdere de aproximativ 1,8%. Saltul din vară a acoperit-o, așa că nivelul economiei a revenit la circa 0,3% peste cel din trimestrul al treilea din 2025.

Economistul Adrian Negrescu a ajuns la aceeași concluzie. El spune că rezultatul este cel mai bun de pe parcursul unui trimestru din ultimii trei ani, dar că saltul este „o gură de oxigen” care „nu trebuie confundat cu o relansare”. Potrivit lui Negrescu, abia datele detaliate pe care INS le publică în decembrie vor arăta dacă creșterea vine din consum, din investiții sau dintr-un an agricol mai bun.

Cifre revizuite și prognoze negative pentru întregul an

Când a adăugat datele pentru trimestrul al treilea, INS a recalculat seria ajustată sezonier, practică pe care instituția o aplică trimestrial, conform regulilor europene. În urma recalculării:

• scăderea din primul trimestru din 2026 a fost revizuită de la 0,1% la 0,3%;
• scăderea din ultimul trimestru din 2025 a fost revizuită de la 1,7% la 1,5%;
• primul trimestru din 2025 a trecut de la o creștere de 0,1% la stagnare.

Datele de vineri sunt estimări preliminare și se pot schimba când apar informații statistice noi, precizează Știrile ProTV.

Prognozele pentru întregul an rămân negative. La sfârșitul lui octombrie, Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a coborât estimarea pentru 2026 de la o creștere de 0,1% la o contracție de 0,4%, o revizuire de 0,5 puncte procentuale. Fondul Monetar Internațional a redus și el prognoza pentru România, de la +0,7% în primăvară la -0,5% în raportul din octombrie. Capital Economics estimează o scădere de 1%, scrie Curs de Guvernare. Wall-Street.ro notează că prognoza CNSP a fost făcută înainte ca INS să publice datele pentru trimestrul al treilea.

Ce înseamnă datele pentru bugetul României

Bugetul pe 2026 a fost construit pe o creștere economică de 1%, amintește Știrile ProTV. Ipoteza a fost corectată deja printr-o rectificare bugetară de urgență, iar rectificarea propriu-zisă este așteptată în noiembrie și va trebui să țină cont de evoluția reală a economiei. Față de ipoteza inițială, estimarea actuală a CNSP este mai mică cu 1,4 puncte procentuale.

Pentru veniturile la buget contează și valoarea nominală a PIB-ului, care include efectul prețurilor. CNSP estimează această valoare la 2.086,3 miliarde de lei, cu 30,3 miliarde de lei peste prognoza din primăvară. Diferența vine din revizuirea în sus a inflației, nu din creșterea economiei.

Adrian Negrescu a cerut un buget „realist” pentru 2027. Economistul a amintit că alternativa, menționată și de președintele Dan, este un acord cu FMI. Pentru 2027, CFA România anticipează o creștere de doar 0–0,5%, mult sub intervalul de 1,8–2,5% din prognozele externe.

Surse:

• Digi24 – Economia României a crescut în trimestrul III. Expert: „Saltul este o gură de oxigen, dar nu trebuie confundat cu o relansare”
• Stirile ProTV – România încheie primele nouă luni din 2026 cu PIB-ul în scădere. Salt de 2,1% în trimestrul III
• Economica.net – Criză România – Cât a scăzut PIB în primele nouă luni din 2026 şi ce s-a întâmplat cu economia în trimestrul 3 faţă de precedentul trimestru (da
• Wall-Street.ro – Economia României accelerează brusc, dar rămâne pe minus după nouă luni. PIB-ul a crescut cu 2,1% într-un trimestru, însă nu a recuperat pierde
• www.goldring.ro – Economia României contrage cu 0,4% în 2026, confirmată de datele INS privind PIB-ul
• Curs De Guvernare – După două trimestre de contracție, PIB-ul revine pe plus în T3, insuficient cât să compenseze declinul din prima parte a anului