Percheziții DIICOT în Constanța într-un dosar cu petrol rusesc

de
Rezervoare de petrol într-un port, cu anchetatori văzuți din spate la poartă
Publicitate

Joi, 12 noiembrie 2026, procurorii DIICOT au făcut 46 de percheziții la domicilii din București și din județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Ancheta vizează o grupare suspectată că a evitat plata taxelor în comerțul cu motorină. G4Media scrie că procurorii bănuiesc și că gruparea a adus în România petrol rusesc aflat sub sancțiuni. Potrivit comunicatului DIICOT, suspecții sunt cercetați pentru că ar fi format o grupare de crimă organizată. Lista acuzațiilor mai cuprinde frauda fiscală, accesarea ilegală de bani publici, înșelăciunea, manipularea licitațiilor publice și abuzul în serviciu.

Cine este vizat în ancheta de la Oil Terminal și Vama Constanța

Surse judiciare citate de HotNews spun că ancheta îi vizează pe șeful biroului vamal Constanța, pe mai mulți inspectori vamali, pe șeful inspecției fiscale din ANAF Bacău, pe directori de la Oil Terminal Constanța și pe funcționari de la CEC Bank București. Potrivit G4Media, printre suspecți se află și Florentina Ioanei, care a condus Vama Constanța între 2022 și 2024.

Tot sursele G4Media spun că perchezițiile îl vizează pe Gabriel Daraban. Acesta a demisionat miercuri din funcția de director comercial al Oil Terminal, iar HotNews a confirmat informația. În jurul orei 11:12, Daraban se afla la sediul DIICOT și urma să fie audiat, scrie G4Media. Gabriel Daraban este fratele lui Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, și a fost pasager în zborurile private spre Mykonos alături de politicieni, oameni de afaceri și magistrați. Firma pe care o administrează, Global Defence Logistics, a fost percheziționată miercuri de DNA, într-un alt dosar, legat de asistența portuară oferită navelor NATO.

Cum ar fi ajuns petrolul rusesc în România

Potrivit G4Media, DIICOT afirmă că gruparea s-a format în jurul a două firme, Euronova Energies, din Elveția, și Alkagesta LTD, din Malta. Țițeiul rusesc ar fi fost adus în țară cu documente de origine și de transport falsificate și pe rute maritime paralele, greu de controlat. Surse HotNews spun că Oil Terminal nu poate stabili prin analize chimice de unde provine țițeiul și se bazează pe certificatul de origine primit de la vamă. Astfel, verificarea documentelor depinde de vamă și de bănci. Aceleași surse susțin că Gabriel Daraban ar fi fost implicat prin Global Defence Logistics.

Comunicatul DIICOT descrie separat mecanismul fiscal. Patru suspecți ar fi înființat gruparea în 2023. Între furnizorul de motorină și firma care vindea clienților finali a fost introdusă artificial o societate aflată în insolvență, care emitea facturi pentru livrări care nu au avut loc. Pentru a nu plăti TVA, această societate invoca un sold negativ provenit din stornări făcute în 2019, pe care fiscul nu le recunoscuse.

Publicitate

Prejudiciul, pe componente

Potrivit DIICOT, în dosar apar următoarele sume:

  • peste 340 de facturi, cu o valoare de peste 208 milioane de lei, înregistrate între decembrie 2023 și august 2025, cu un prejudiciu din TVA de circa 33,3 milioane de lei;
  • circa 1,2 milioane de lei din accize calculate sub nivelul datorat;
  • peste 4,5 milioane de lei din accize și TVA neplătite de o altă firmă de carburanți, între noiembrie 2023 și noiembrie 2025;
  • 2,2 milioane de lei din 26 de ordine de plată folosite în aprilie–mai 2025 pentru a simula plata accizelor.

Însumate, aceste componente depășesc 41 de milioane de lei, adică circa 7,7 milioane de euro la cursul BNR din 11 noiembrie 2026. TVA-ul pierdut pe circuitul facturilor fictive reprezintă aproximativ 16% din valoarea facturilor. Procurorii susțin că un șef dintr-o administrație județeană a finanțelor publice a ajutat gruparea cu informații și îndrumări despre situația fiscală a firmei interpuse.

Ce înseamnă dosarul pentru România

Ancheta privește Portul Constanța, prin care, potrivit procurorilor, petrolul supus sancțiunilor Uniunii Europene ar fi intrat în țară. Dosarul vizează și bani publici. DIICOT arată că, prin șapte societăți, suspecții ar fi obținut credite garantate de stat prin programele IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, folosind documente cu date inexacte sau incomplete. Procurorii spun că mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai băncii, inclusiv analiști de credit și membri ai comitetului de credit.

Potrivit declarației de avere din aprilie 2024 citate de G4Media, Gabriel Daraban avea în conturi 906.000 de dolari și 418.000 de euro, adică circa 6,6 milioane de lei la cursul BNR din 11 noiembrie 2026.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.