Nimeni nu prevăzuse asta. Ilie Bolojan anunță plecări.

Premierul Ilie Bolojan a solicitat, prin intermediul șefului Cancelariei Primului Ministru, demisia în bloc a toți consilierilor și secretarilor de stat subordonați. Conform unor surse guvernamentale, este vorba despre un total de 25 de persoane, majoritatea aduse de foștii premieri Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu.

Ilie Bolojan dorește, la fel ca la Senat, să aibă propria echipă, motiv pentru care a cerut demisia tuturor celor rămași din mandatele anterioare la Palatul Victoria. Printre cei afectați se numără 3 secretari de stat, 11 consilieri de stat și 11 consilieri onorifici. Această măsură semnifică o ruptură clară de vechea gardă și anunță un stil tăios și eficient cu care Ilie Bolojan intenționează să conducă executivul.

În prezent, funcția de șef al Cancelariei este ocupată de social-democratul Ștefan Radu Oprea, dar sursele sugerează că acesta nu va rămâne mult timp în această poziție.

Premierul Ilie Bolojan a avut, marți, o discuție cu ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, în care au abordat legislația privind reducerea cheltuielilor, încasările la bugetul de stat și pregătirea unei întâlniri cu o agenție de rating, programată pentru miercuri.

”Am discutat cu ministrul de Finanțe și echipa de conducere a ministerului despre subiecte esențiale, inclusiv analiza încasărilor la bugetul de stat, un pachet de măsuri pentru a îmbunătăți aceste încasări, inclusiv modificări legislative, cum ar fi legea insolvenței, astfel încât să gestionăm mai eficient cotele TVA. De asemenea, am discutat despre pregătirea unei întâlniri cu o agenție de rating”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Guvernul Ilie Bolojan propune o „reformă profundă a statului”, începând cu administrația centrală, unde se vor realiza fuziuni, comasări și reduceri de personal de cel puțin 20%, iar sporurile nejustificate vor fi eliminate. Aceste detalii sunt menționate în draftul programului de guvernare consultat de HotNews.ro. Vor fi modificate legile de funcționare ale autorităților autofinanțate, precum ANCOM și ASF, prin plafonarea salariilor și reducerea personalului de suport.

Reforma profundă a statului este unul dintre cei trei piloni fundamentali ai programului de guvernare, având în vedere că România dispune de un aparat administrativ supradimensionat, fragmentat și adesea nefuncțional.

Nicușor Dan, primarul Bucureștiului, a fost surprins cumpărând haine pentru copii de la Primark, imaginile devenind virale pe internet cu mesajul: „Fără opulență, fără lux demonstrativ, fără branduri”

„Acest sistem nu este doar ineficient, ci și costisitor. Vom începe reformele cu administrația centrală, unde vom realiza fuziuni, comasări și reduceri de personal de cel puțin 20%. De asemenea, vom elimina sporurile nejustificate, vom stabili o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi evaluată periodic”, se menționează în document.

În administrația locală, programul de guvernare preconizează introducerea de scheme de personal maximale și alocări bugetare bazate pe performanță.

Autorizațiile de construire, colectarea impozitelor și raportarea corectă a populației vor deveni criterii esențiale pentru alocarea fondurilor de la bugetul central. Conform principiilor de eficiență și utilizare comună a resurselor, Poliția locală va fi reorganizată și dimensionată în funcție de populație, colaborând cu Poliția Română pentru partajarea resurselor, se arată în draftul programului de guvernare.

Reforma companiilor de stat este un alt angajament asumat în cadrul programului de guvernare. „Vom desființa consiliile de administrație supradimensionate, vom reduce posturile politizate și vom închide companiile cu pierderi cronice. Cele profitabile vor contribui la buget, fără a alimenta sinecuri. Vom lista mai multe companii la bursă și vom efectua audituri de active reale pentru a le valorifica și a le oferi administrațiilor locale sau investitorilor capabili să genereze valoare adăugată”, se arată în document.

Măsuri incluse în Programul de guvernare al lui Ilie Bolojan:
– Grile de salarizare naționale pentru primăriile care nu își acoperă salariile din venituri proprii;
– Scheme maximale de personal;
– Închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice (ex: cifra de afaceri care nu crește cu inflația, capital propriu negativ etc);
– Reducerea consiliilor de administrație, comitetelor și consiliilor de supraveghere în cadrul companiilor de stat;
– Promovarea transparenței (ex. contracte colective de muncă, cheltuieli, bugete etc.);
– Limitarea indemnizațiilor și a salarizării în funcție de indicatorii de performanță;
– Implementarea unor indicatori de performanță care sa conducă la demiteri pentru neîndeplinirea acestora;
– Listarea la bursă a mai multor companii de stat;
– Salariile din ANCOM, ASF și alte autorități autofinanțate vor fi plafonate.
Guvernul propune, de asemenea, modificarea legilor de funcționare ale autorităților autofinanțate (ANCOM, ASF etc.), prin plafonarea salariilor și reducerea personalului de suport. O altă autoritate autofinanțată este ANRE – arbitrul pieței energiei.

În plus, Guvernul propune ca „economiile acestora să fie colectate la buget sau lăsate în piață”.
Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan va urmări „reforme structurale fundamentale”, conform promisiunilor din programul de guvernare, care consideră prioritare „ordinea în finanțele publice”, eficientizarea administrației și „anularea beneficiilor exagerate, servicii publice de calitate și politici sociale corecte, care să sprijine munca, nu dependența”.

Documentul conține măsuri drastice: reducerea personalului bugetar, desființări și comasări de instituții, tăieri de sporuri, creșteri de taxe și accize, creșterea vârstei de pensionare pentru anumite categorii profesionale, impozitarea pensiilor peste 4.000 lei și reevaluarea investițiilor și finanțărilor pentru localități.

„Fără populisme”

Programul de guvernare „reflectă necesitatea de rigoare, simplitate și eficiență. Ne asumăm faptul că unele decizii pot să nu fie populare”, se afirmă în preambulul proiectului programului de guvernare cu care premierul desemnat Ilie Bolojan solicită votul de învestitură al Parlamentului, subliniind că „în fața instabilității externe și a polarizării interne, acest program propune o abordare diferită: fără populism, fără privilegii”.

Prioritatea numărul 1 este enunțată ca fiind „ordonarea finanțelor publice”, indicând că „nu vom cosmetiza, ci vom tăia acolo unde există risipă”. Principalele prevederi ale Programului de guvernare în domeniile importante sunt prezentate mai jos.

Finanțe:

• – Reorganizarea ANAF, digitalizarea, combaterea evaziunii fiscale, întărirea legislației privind evaziunea fiscală pentru a facilita colectarea veniturilor de către stat;
• – Scoaterea ANAF, Vămii și Antifraudei „din orice algoritm politic”;
• – Revizuirea legislației privind insolvența, pentru a evita insolvențele în cascadă;
• – Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, pariurilor și tranzacțiilor asociate;
• – Impozitarea veniturilor din criptomonede și din platformele media;
• – Reducerea deductibilităților pentru cheltuieli care diminuează artificial profiturile (de exemplu, pentru consultanță);
• – TVA în două cote (19% și 9%);
• – Eliminarea facilităților privind TVA pentru tranzacțiile imobiliare;
• – Creșterea accizelor;
• – CASS pentru pensiile mari (peste 4.000 lei);
• – Impozitele pe proprietate vor fi calculate pe baza valorii reale;
• – Creșterea impozitelor pe dividende.

Administrație:

• – Politici publice bazate pe date demografice;
• – Grile de salarizare plafonate și scheme de personal maximale;
• – Revizuirea statutului funcționarului public și al funcționarului parlamentar;
• – Revizuirea Codului Muncii;
• – Sistem de evaluare a funcționarilor revizuit;
• – Revizuirea contractelor de muncă care oferă „drepturi exagerate”;
• – Transparente în ceea ce privește contractele de muncă și drepturile aferente;
• – Consilii de Administrație reduse și formate din profesioniști;
• – Limitarea indemnităților in funcție de performanță;
• – Închiderea companiilor publice cu pierderi cronice;
• – Listarea la bursă a companiilor publice, păstrând controlul statului;
• – Analiza și prioritizarea proiectelor de investiții;
• – Introducerea cofinanțării din partea administrațiilor locale, în funcție de capacitatea financiară;
• – Indicatori pentru sustenabilitatea proiectelor (număr locuitori, spor natural);
• – Reevaluarea proiectelor finanțate din Programul Anghel Saligny;
• – Stimularea performanței administrațiilor locale (alocări de fonduri în funcție de gradul de colectare a impozitelor);
• – Desființarea postului de viceprimar pentru UAT-uri cu sub 1.500 locuitori;
• – Instrumente pentru retenția a până la 50% din beneficiile sociale pentru cei care nu își plătesc impozitele.

Sănătate:

• – Reducerea numărului de paturi pentru spitalizarea continuă;
• – Transformarea unităților medicale cu ocupare redusă în ambulatorii sau spitale de recuperare ori de paliație;
• – Reducerea sporurilor în spitalele cu datorii;
• – Plata medicilor pe baza performanței;
• – Numirea șefilor de secții de către managerii spitalelor, nu de universități;
• – Indicatori de performanță la nivel de secții și compartimente;
• – Concedierea medicilor din spitalele publice care își desfășoară activitatea în alte unități nelucrând în timpul programului;
• – Unitățile medicale private care colaborează cu CAS vor trebui să aibă cel puțin 80% din personal angajat cu normă întreagă;
• – Încurajarea consorțiilor spitalicești pentru a obține prețuri mai mici la achiziții;
• – Creșterea bazei de contribuții la CASS, aplicarea CASS la pensiile mari (peste 4.000 lei), eliminarea scutirilor de la plata contribuțiilor;
• – Reducerea concediilor medicale fictive și eliminarea scutirii CASS pentru concediile medicale;
• – Reducerea numărului de centre de permanență din orașe;
• – Stimularea medicinei primare și telemedicinei;
• – Digitalizarea (dosar electronic al pacientului și registre naționale).

Economie:

• – Reducerea perioadei de îndemnizare a somerilor la 6 luni;
• – Acordarea de ajutoare sociale doar acolo unde nu există locuri de muncă disponibile.

Justiție:

• – Prioritizarea combaterea corupției;
• – Reducerea duratei de soluționare a proceselor și a executării hotărârilor judecătorești;
• – Revizuirea politicii de resurse umane (acces în sistem, evaluarea și răspunderea magistraților);
• – Reevaluarea legislației privind salarizarea personalului din justiție;
• – Creșterea vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani.