Iulian Fota, fost consilier prezidențial, atrage atenția asupra unei realități alarmante cu care se confruntă România: țara noastră se află într-o zonă gri, greu de definit, aflată între pace și război. Confruntată cu atacuri hibride, România se află într-o poziție delicată, care necesită o atenție sporită din partea autorităților.
Fota observă că nu suntem singurii europeni în această situație; alte țări de pe continent se confruntă cu amenințări similare, ceea ce evidențiază un context de securitate regională tot mai instabil. Până acum, România a reușit să facă față unor provocări, scăpând relativ ieftin, însă acest lucru nu garantează că astfel de circumstanțe vor continua. Amenințările hibride devin o realitate din ce în ce mai prezentă, iar strategia națională de securitate trebuie să evolueze pentru a răspunde acestor provocări.
Fota subliniază că, în acest climat internațional tensionat, Europa se reînscrie într-un proces de reîntărire militară, o reacție directă la provocările generate de acțiunile Rusiei. Tensiunile geopolitice au crescut considerabil, iar sprijinul militar între statele membre ale Uniunii Europene devine esențial. România nu poate rămâne spectator pasiv; trebuie să înțeleagă că securitatea națională nu se limitează doar la poliția internă sau la instituțiile de apărare, ci implică și o colaborare strânsă cu parteneri internaționali.
Adaptarea strategiei de securitate este esențială pentru a răspunde noilor tipuri de amenințări. Atacurile hibride, ce combină tactici convenționale cu metode neconvenționale, precum propaganda și ciberatacurile, sunt menite să submineze stabilitatea societății și să afecteze percepția publicului asupra instituțiilor de stat. Fota sugerează că România trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare cibernetică, dar și să investească în educația cetățenilor cu privire la identificarea desinformărilor și a campaniilor de manipulare.
De asemenea, fostul consilier prezidențial sugerează că România ar trebui să fie activă în cadrul organizațiilor internaționale, cum ar fi NATO și Uniunea Europeană, pentru a-și asigura parteneriate solide. Acolo, România ar putea să-și exprime nevoile și să contribuie la soluții colective pentru provocările de securitate ce afectează întreaga Europă.
În concluzie, Iulian Fota ne amintește că România, aflată într-un peisaj internațional volatile, trebuie să acționeze cu determinare și previziune. A deveni o națiune rezilientă și bine pregătită împotriva amenințărilor hibride nu este o opțiune, ci o necesitate. Crypto-amenințările și atacurile hibride nu sunt doar o problemă a viitorului; ele constituie o realitate prezentă care necesită măsuri corecte și rapide. România trebuie, așadar, să-și regândească și să-și adapteze strategiile de securitate pentru a se asigura că rămâne un actor stabil și de încredere în contextul internațional actual.
