Un moment surprinzător a avut loc la conferința de presă a Curții de Apel București. O judecătoare a luat cuvântul și a afirmat că mărturiile din filmul Recorder reflectă adevărul. Toți cei 13 membri ai Colegiului de Conducere au fost prezenți.
Este pentru prima dată când reprezentanții Curții de Apel București (CAB) se fac auziți într-un asemenea context public. Conferința de presă a început la ora 12:00, iar judecătoarea Raluca Moroșanu a declarat, chiar la început, că mărturia judecătorului Beșu este autentică.
„Mă bucur că avem această întâlnire. Profesii precum cele de magistrat și jurnalist sunt unite de aceeași dorință: aflarea adevărului”, a spus judecătoarea.
„Am 26 de ani de experiență în magistratură. Sunt aici pentru a-l sprijini pe Laurențiu Beșu; tot ceea ce spune este adevărat. Nu vreau să intru în detalii despre atmosferă, dar o parte din colegi își împărtășesc opinia. Colegul nostru nu a fost ofițer acoperit, ci a fost magistrat toată viața. Ei știu că nu minte. Dacă nu îl credeți pe Laurențiu, măcar credeți-mă pe mine.”
Arsenie a preluat cuvântul:
„Vă mulțumesc, doamnă judecător. Așa cum am menționat, această conferință vine ca urmare a evenimentelor din ultimele două săptămâni. Scopul nostru este de a proteja independența justiției și de a atrage atenția asupra situației actuale.
Vom prezenta dovezi care contrazic narațiunile manipulative și care arată starea de legalitate. Cea mai gravă distorsiune se referă la schimbarea completurilor.”
„Voi începe cu un aspect important: cazul Vanghelie. Acesta a fost înregistrat la Curtea de Apel București în 2021. Judecătoarea Voica Valerica a avut o schimbare obiectivă, fiindcă a promovat un concurs, la fel ca și cealaltă judecătoare. Astfel, decizia a fost luată de un factor extern CAB. Judecătorul Răileanu a solicitat el însuși să schimbe cariera, iar judecătoarea Andreea Ionescu a fost mutată la o altă secție penală pentru a echilibra volumul de muncă. Decizia a fost bazată pe lipsa administrării probelor. Judecătoarea Gargaria Anastasia, având în vedere că nu a motivat deciziile, a dus la neprelungirea mutării. În final, completul a fost stabilit, iar cauza a fost soluționată. A existat o singură soluție de prescripție și două achitări.
Termenul general de prescripție pentru luarea de mită a fost îndeplinit în 2017.
Judecătorii au indicat că, fiind o infracțiune simplă, termenul de prescripție a început de la data comiterii faptei. Astfel, termenul de prescripție s-a împlinit în 2017. A da vina pe CAB pentru prescrierea răspunderii penale, având în vedere că aceasta era deja prescrisă din 2017, este eronat.
În legătură cu judecătorul Beșu: „În ceea ce privește soluția pe care o contestă judecătorul Beșu, trebuie subliniat că CAB a reușit să salveze dosarul de la prescripție. O eventuală schimbare ulterioară a încadării nu afectează competența CAB. Prin urmare, o evaluare profesională a instituțiilor duce la concluzia că soluția CAB nu supune soluționarea la riscul prescrierii. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescrierii răspunderii penale. Prescripția răspunderii penale nu poate fi motivul pentru nerespectarea altor reguli din codul de procedură penală.”
Afirmațiile că „inculpații sunt scăpați” reprezintă o opinie subiectivă. Judecătorul știe că va cunoaște soluția procesului abia la finalul acestuia.
Afirmații conform cărora judecători sensibili sunt chemați la CAB se află în atenția CSM, așa că nu vom dezbate această chestiune.
În legătură cu activitatea sa la Doi și un Sfert, am solicitat detalii de la instituțiile competente.
Un alt judecător, Paniog Daniel, a criticat CAB:
Purtătoarea de cuvânt a CAB a declarat pentru HotNews că „la conferința de presă va vorbi conducerea Curții de Apel București”, fără a oferi un nume specific: „Nu avem această informație”, a menționat aceasta cu o oră și jumătate înaintea conferinței.
