Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, sugerează creșterea considerabilă a amenzilor pentru cei care hrănesc urșii, ca răspuns la incidentul tragic de pe Transfăgărășan.

- Advertisement -

Ministrul Mediului Anunță Majorarea Amenzilor pentru Hrănirea Urșilor

Diana Buzoianu, Ministrul Mediului, a anunțat recent un nou proiect legislativ menit să crească semnificativ amenzile pentru persoanele care hrănesc urșii. Această inițiativă vine ca o reacție la recentele atacuri ale acestor animale, în special un incident tragic pe Transfăgărășan, care a dus la decesul unei persoane. Alarmată de aceste evenimente, Buzoianu subliniază importanța protejării atât a oamenilor, cât și a vieții sălbatice.

Oferirea de hrană urșilor și altor animale sălbatice are consecințe grave pentru comportamentul acestora. Conform afirmațiilor ministrului, încurajarea hrănirii reduce frica naturală pe care urșii o au față de oameni, ceea ce poate duce la un risc crescut de atacuri. Animalele devin mai curajoase și mai dependente de sursele de hrană umană, ceea ce le face să se apropie de așezările umane și să caute alimente în locuri inadecvate. Acest comportament, periculos pentru comunități, a determinat autoritățile să ia măsuri mai stricte.

Noul proiect legislativ va aduce sancțiuni clare și mai severe pentru persoanele care practic își permit să hrănească aceste animale. Actualmente, legislația în vigoare nu reglementează suficient această problemă, ceea ce face ca amenzile să fie ineficiente în descurajarea comportamentului iresponsabil. Proiectul se dovedește a fi o reacție necesară la o situație tot mai alarmantă, având în vedere că în România numărul urșilor a crescut semnificativ, estimându-se între 10.000 și 12.000 de exemplare. Această populație depășește cu mult pragul considerat optim pentru un habitat sănătos.

- Advertisement -

Buzoianu a subliniat și necesitatea colaborării între autoritățile naționale și administrațiile locale. Aceste parteneriate vor fi esențiale în implementarea eficientă a legislației și în prevenirea situațiilor de risc. Astfel, se urmărește nu doar reducerea numărului de atacuri, ci și protejarea urșilor în mediul lor natural, unde trebuie să trăiască fără intervenția umană. Planurile includ campanii de educare a publicului cu privire la riscurile hrănirii animalelor sălbatice, precum și măsuri proactive pentru a minimiza întâlnirile necontrolate între oameni și urși.

Este evident că măsurile luate de către Ministerul Mediului sunt binevenite într-un moment în care interacțiunile dintre oameni și animale sălbatice devin din ce în ce mai frecvente. Prin aceste reglementări, se urmărește nu doar salvarea vieții umane, ci și promovarea unei coexistențe armonioase între cetățeni și fauna sălbatică. Asigurându-se că urșii nu devin dependenți de sursele de hrană oferite de oameni, proiectul legislativ speră să reducă numărul incidentelor tragice, protejând astfel atît animalele, cât și comunitățile locale.

În concluzie, măsurile propuse de Diana Buzoianu reprezintă un pas important în abordarea unei probleme complexe, care necesită implicarea activă a tuturor celor afectați. Această inițiativă legislativă ar putea schimba radical modul în care românii interacționează cu natura, în direcția unui viitor sigur și sustenabil.