Marco Rubio a afirmat recent că desființarea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) ar putea conduce la o abordare mai eficientă a asistenței externe. Cu toate acestea, un studiu publicat în prestigioasa revistă The Lancet prezintă o realitate îngrijorătoare: se estimează că această măsură ar putea genera până la 14 milioane de decese suplimentare, afectând în mod special copiii din regiunile cele mai vulnerabile.
Reducerea finanțării pentru USAID și, prin urmare, pentru programele esențiale de sănătate și dezvoltare, este o problemă deosebit de complexă. Autorii studiului subliniază că astfel de decizii nu afectează doar organizarea asistenței externe, ci și viețile a milioane de oameni care depind de aceste resurse pentru acces la vaccinuri, tratamente și servicii de sănătate de bază. Aceste măsuri sunt esențiale pentru prevenirea bolilor și pentru asigurarea unei prime infanței sănătoase, având în vedere că mii de copii mor anual din cauza bolilor prevenibile.
În fața acestor acuzații, oficialii din cadrul Departamentului de Stat al SUA contestă concluziile studiului, susținând că misiunile de asistență pot fi realizate mai eficient și mai direct, fără intermedierea unor agenții precum USAID. Ei argumentează că noua abordare ar putea conduce la o alocare mai bine direcționată a resurselor, dar criticii se întreabă dacă acestea sunt doar afirmații fără bază concretă.
Grupurile internaționale de ajutor reacționează cu îngrijorare la posibila desființare a USAID, avertizând că o astfel de schimbare bruscă în strategia de asistență umanitară ar putea avea consecințe devastatoare. Multe dintre aceste organizații s-au bazat de-a lungul anilor pe suportul oferit de agențiile guvernamentale pentru implementarea unor programe vitale în domeniul sănătății, educației și dezvoltării economice.
Privind acest subiect, este clar că impactul asupra asistenței externe nu se va face simțit doar pe termen scurt; efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare, afectând nu doar sănătatea publică, ci și stabilitatea socială și economică a țărilor beneficiare. Reducerea fondurilor destinate asistenței externe ar putea conduce la o deteriorare a situației deja fragile din multe regiuni ale lumii.
Criticii sugerează că o abordare care prioritizează eficiența financiară în detrimentul vieților oamenilor este fundamental greșită. De exemplu, copiii, care sunt cei mai vulnerabili în fața crizelor sanitare, ar putea fi cei mai afectați de aceste schimbări. Bolile altădată controllabile ar putea reveni cu forță, iar resursele pentru prevenirea și tratarea lor s-ar putea diminua drastic.
În concluzie, deși există dorința de a moderniza și eficientiza asistența externă, este esențial să se considere impactul real asupra celor care depind de acești bani și resurse. Discursul în jurul desființării USAID trebuie să fie însoțit de analize detaliate și de o evaluare lucidă a riscurilor și beneficiilor, pentru a evita o criză umanitară de proporții.
