Președintele Maia Sandu avertizează asupra amenințărilor dinspre Rusia pentru Republica Moldova
În cadrul recentului Forum de Securitate, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat o problemă de maximă importanță pentru securitatea națională și europeană. Ea a declarat că Rusia a încercat să transforme Republica Moldova într-un „al doilea Belarus”, o strategia care ar permite Moscovei să folosească teritoriul moldovenesc în acte de agresiune împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Această amenințare nu este nouă, dar a căpătat o amploare îngrijorătoare în contextul actualului conflict din Ucraina.
Maia Sandu a subliniat că cetățenii Moldovei au reușit să contracareze planurile Rusiei prin votul lor, optând în mod constant pentru un parcurs european. Această alegere nu doar că reflectă voința populară, dar și un angajament clar față de valorile democratice și integritatea teritorială. În acest sens, președintele a menționat că este esențial ca autoritățile să rămână unite în eforturile de a proteja suveranitatea națională.
În continuare, Sandu a avertizat că amenințările din partea Moscovei sunt persistente și se manifestă prin diverse forme, precum încălcări ale spațiului aerian, atacuri asupra infrastructurii critice și campanii de propagandă menite să submineze coeziunea societății moldovenești. Doar în ultimele șapte zile, au fost raportate nouă incidente în care drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova, iar din luna septembrie au fost înregistrate peste 20 de astfel de atacuri, ceea ce subliniază gravitatea situației.
Un alt aspect care îngrijorează președintele este impactul atacurilor asupra Ucrainei asupra mediului din Republica Moldova. Sandu a explicat că aceste atacuri nu doar că afectează securitatea națională, dar au și repercusiuni directe asupra biodiversității locale, precum poluarea râului Nistru. De asemenea, ea a subliniat că infrastructura energetică a țării este de asemenea în pericol, formulând o imagine sumbră, dar reală: războiul ajunge în Moldova „prin aer, prin apă și prin rețelele electrice”.
Sandu a menționat, de asemenea, un aspect mai subtil, dar nu mai puțin important al agresiunii ruse, denumit „război cognitiv”. Acesta are scopul de a discredita parteneriatele de apărare ale Chișinăului și de a reduce sprijinul internațional în modernizarea armatei moldovenești. Președintele a estimat că Rusia ar fi cheltuit aproximativ 2% din PIB-ul Moldovei pentru influențarea alegerilor și manipularea opiniei publice, ceea ce denotă strategii de subversiune mai complexe decât atacurile militare directe.
În acest context alarmant, Maia Sandu a cerut o consolidare urgentă a apărării aeriene și un sprijin mai amplu din partea Uniunii Europene. Aderența la UE, a afirmat președintele, este esențială pentru asigurarea unei securități pe termen lung pentru Republica Moldova, reprezentând nu doar o aspirație politică, ci și o necesitate strategică în fața amenințărilor externe.
În final, mesajul transmis de Maia Sandu este clar și determinat: Republica Moldova trebuie să rămână fermă în fața provocărilor și să continue să își întărească poziția pe scena internațională, având ca pilon principal aderarea la Uniunea Europeană.
