Vaccinarea în România: O Provocare Socio-Culturală
În ultimii ani, vaccinarea a devenit un subiect de mare interes în România, unul care a suscitat controverse și dezbateri aprinse în societate. În perioada ianuarie-februarie 2019, Institutul Național pentru Studierea Problemelor Sociale (INSCOP), în colaborare cu Universitatea din București și Societatea Națională de Medicina Familiei, a realizat un sondaj amplu la nivel național, care a avut ca temă centrală vaccinarea. Această problemă s-a acutizat în 2018-2019, când un curent anti-vaccinist a început să câștige teren și în România, contagios alimentat de rețelele de socializare.
Cu toate că preocupările românilor legate de vaccinuri existau înainte de pandemie, ele au fost exacerbate de fricile create de vaccinurile anti-COVID-19. Discuțiile despre vaccinare s-au împletit cu răspândirea unor mituri și teorii conspiraționiste care, deși absurde, au reușit să capteze atenția publicului. Această amestecare de informații valide cu aberații a dus la o ezitare și un refuz al vaccinării din ce în ce mai accentuate.
Dacă analizăm fenomenul din perspectiva psihosociologică, constatăm că există mai multe categorii de atitudini referitoare la vaccinare. Unele dintre ele includ diferențele între vaccinarea voluntară versus cea obligatorie, vaccinarea pentru bolile copilăriei versus vaccinarea adulților, și nu în ultimul rând, percepțiile despre vaccinurile anterioare pandemiei comparativ cu cele actuale. De asemenea, se remarcă o tendință de reticență față de noile vaccinuri și tehnologii de vaccinare.
Această reticență a fost neașteptată, având în vedere așteptările inițiale că introducerea vaccinului anti-COVID-19, în decembrie 2020, va fi bine primită de către populație. Cu toate acestea, comunicarea deficitara a mesajului din partea autorităților sanitare a dus la o contrarietate: în loc să fie perceput ca o soluție salvatoare, vaccinul anti-COVID a intrat într-o competiție de comunicare pe care a pierdut-o în fața scepticismului și ezitării.
Pe 22 ianuarie 2026, INSCOP a lansat un studiu complex, în colaborare cu Societatea Română pentru Strategii de Vaccinare și Promovare a Sănătății, care analizează atitudinea părinților și bunicilor față de vaccinarea antigripală a copiilor. Această temă este mai relevantă ca niciodată, având în vedere provocările cu care ne confruntăm în era post-pandemică.
Sondajul a arătat că un procent semnificativ de părinți afirmă că au avut copii sau nepoți răciți în ultimele 12 luni, iar circa 20% consideră gripa sezonieră ca fiind periculoasă pentru sănătatea acestora. O veste bună este că trei sferturi dintre respondenți cred că vaccinarea poate preveni gripa, ceea ce sugerează o oarecare deschidere față de această practică medicală.
Cu toate acestea, un indicator important relevă că 47,4% din subiecți sunt de acord cu afirmația că „un copil sănătos nu are nevoie de vaccin antigripal”. Această mentalitate denotă o neînțelegere a imunității și a rolului vaccinării în protecția sănătății publice. Este esențial să începem o campanie de educație care să abordeze aceste percepții greșite și să recâștigăm încrederea părinților în vaccinare.
Sondajul relevă că, deși 23% dintre respondenți s-au vaccinat antigripal, 76% cred că vaccinarea antigripală a copiilor contribuie la protejarea persoanelor vulnerabile din familie. De asemenea, 75-76% ar susține vaccinarea antigripală în școli, ceea ce sugerează o disponibilitate de a accepta vaccinarea în anumite contexte.
În concluzie, vaccinarea rămâne un subiect de actualitate și controversă în România. Dialogul deschis, informarea corectă și campaniile de educație sunt necesare pentru a depăși scepticismul și a reconstrui încrederea în vaccinare. Acest demers trebuie să lupte împotriva miturilor și să sublinieze beneficiile reale ale vaccinării, nu doar pentru indivizi, ci și pentru comunitatea în ansamblu.
