Comisia Europeană se pregătește să contracareze planurile lui Donald Trump de a introduce tarife reciproce asupra importurilor, măsuri ce ar putea afecta toate bunurile aduse în SUA, începând cu 2 aprilie, denumită de fostul președinte american „Ziua eliberării”.
Ca răspuns, Bruxelles-ul ia în considerare o gamă largă de măsuri comerciale simetrice și posibile restricții mai severe, cum ar fi impedimentele în accesul anumitor produse sau servicii americane pe piața UE, conform informațiilor publicate de El País.
Comisia are în vedere și restricții pentru companiile americane în cadrul licitațiilor publice.
Potrivit unei surse europene de rang înalt,
„nu există linii roșii în catalogul european de represalii”.
Printre măsurile propuse este impozitarea unor taxe vamale suplimentare pe produsele americane, ca reacție la tarifele de 25% pentru oțel și aluminiu deja anunțate de SUA.
De asemenea, Comisia ar putea utiliza recent introdusul instrument anti-coerciție, care permite restricționarea accesului pe piața bunurilor și serviciilor din SUA, controlarea participării companiilor americane la proiecte finanțate din fonduri europene sau în licitațiile publice.
Relațiile comerciale dintre cele două blocuri sunt printre cele mai semnificative din lume. Schimburile bilaterale se ridică la 975 de miliarde de dolari, conform datelor americane, cu un excedent de peste 235 de miliarde în favoarea Europei. Până acum, UE a răspuns doar pe plan comercial, similar cu reacțiile din 2018, în timpul primului mandat al lui Trump.
Cu toate acestea, impunerea de tarife generalizate de către SUA pe 2 aprilie ar putea determina UE să-și extindă răspunsul dincolo de bunuri. Diverse zone de servicii – digitale, financiare și de proprietate intelectuală – devin ținte potențiale, având în vedere că SUA deține un excedent de 75,6 miliarde de dolari în relația cu Europa, conform datelor din 2024.
Instrumentul anti-coerciție, aprobat recent în contextul tensiunilor cu China și experiențelor anterioare cu Trump, nu a fost discutat formal în Consiliul pentru Comerț al UE, dar surse apropiate sugerează că opțiunea se află „pe masă”, existând susținere pentru o utilizare „modulabilă”, în funcție de acțiunile Casei Albe.
Paralel cu pregătirea acestor reacții, Bruxelles-ul caută și soluții diplomatice, accelerând finalizarea unor acorduri comerciale, cum ar fi cel cu Mercosur, dar și revizuirea tratatelor existente. Unele voci din interiorul Uniunii sugerează reluarea eforturilor pentru avansul tehnologic, care sunt blocate în prezent de negocierile din cadrul OCDE.
Totuși, nu toate statele membre sunt de acord cu o escaladare severă a relațiilor comerciale cu SUA. Franța, Italia și Irlanda solicită Comisiei Europene mai multă transparență în ceea ce privește lista de produse americane vizate și cer o revizuire atentă a acesteia. Prima rundă de tarife de retorsiune, estimate la 26 de miliarde de dolari, include produse simbolice pentru economia și cultura americană, precum bourbonul, hainele Levi’s sau motocicletele Harley-Davidson – o listă inspirată din măsurile similare din 2018 și 2021. Totuși, Bruxelles-ul a decis să amâne aplicarea acestor taxe pentru a oferi timp negocierilor atât cu Washingtonul, cât și între statele membre ale UE.
Donald Trump a reacționat rapid, amenințând cu o taxă de 200% pentru băuturile alcoolice și vinurile din Europa, o măsură care a generat îngrijorări la Paris, Roma și Dublin. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, există temeri că unele guverne vor încerca să-și apere sectoarele industriale prin soluții individuale, riscând astfel să submineze unitatea Uniunii.
„Dacă Trump reușește să divizeze UE, jocul este pierdut”, a declarat un oficial european.
Comisia Europeană a afirmat public că nu va ceda presiunilor venite din partea SUA.
„Suntem pregătiți să ne apărăm interesele economice. Dacă va fi necesar, vom răspunde ferm, proporțional și în timp util la orice măsură inechitabilă a SUA”, a declarat joi un purtător de cuvânt, după ce Trump a semnat tarife suplimentare de 25% pentru automobilele și piesele auto din Europa.
Între timp, UE continuă să caute modalități de a detensiona situația, oferind concesii cum ar fi reducerea tarifelor pentru anumite bunuri industriale, creșterea importurilor și facilitarea exporturilor de gaz natural lichefiat din SUA.
Până în prezent, aceste tentative diplomatice nu au dus la rezultate concrete. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, și Björn Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, au fost recent la Washington, unde s-au întâlnit cu oficiali americani de rang înalt într-o ultimă încercare de a evita un conflict comercial major.
Deși atmosfera părea promițătoare după întâlnire, anunțul noilor tarife pentru automobile a fost perceput ca un semnal negativ. În plus, în cercurile din apropierea lui Trump, Europa a fost descrisă ca fiind „profitoare” și „jalnică”, conform unor informații obținute de The Atlantic.
Negociatorii europeni și canadieni care au interacționat cu administrația Trump afirmă că spațiul de manevră este extrem de limitat, iar deciziile sunt luate direct de fostul președinte, care deseori ignoră acordurile anterioare și se comportă imprevizibil.
Bruxelles-ul anticipează că SUA vor impune tarife de aproximativ 20% asupra produselor europene și vor accepta să participe la negocieri doar după aplicarea acestora. Trump a acuzat în mod repetat Uniunea Europeană că tratează SUA într-un mod incorect, afirmând chiar că blocul comunitar a fost creat „pentru a bloca interesele americane”.
Până la implementarea oficială a măsurilor, UE își continuă evaluările și pregătirile. Listele de produse sunt analizate în paralel cu negocierile interne. O decizie privind direcția de urmat în relația cu SUA și China va fi discutată pe 7 aprilie, la Luxemburg, în cadrul întâlnirii miniștrilor comerțului din statele membre.
Despre Florin Tomescu
Absolvent al FJSC în 2014, am scris pentru diverse publicații cunoscute din România.
