Liviu Dragnea a fost condamnat, luni, la 3 ani şi 6 luni de închis0are cu ex3cutare pentru instigare la abwz în serviciu, în dosarul „Angajări fictive la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman”. Decizia este definitivă. Liderul PSD este aşteptat să se prezinte la cea mai apropiată secţie de Poliţie pentru a se preda. În caz contrar acesta va fi ridicat de la locuinţa sa de către ofiţerii Serviciului Urmăriri şi dus la penitenciar.
Pe 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Curtea Supremă l-a condamnat pe Dr@gnea la 3 ani şi 6 luni de închiso@re pentru instigare la abwz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două femei la Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului Teleorman. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute” având în vedere că angajatele la Direcţia Copilului nu ar fi dat nicio dată pe la birou ele lucrând în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman. Cu toate acestea, cele două au fost plătite lunar din banii statului. Prejudiciul în dosar: 108.000 de lei.
Evoluţia dosarului „angajărilor fictive”
Dosarul Bombonica, cum a fost el numit iniţial, a fost trimis în instanţă de DNA în iulie 2016, iar procesul a început pe fond în ianuarie 2017. Pe parcursul procesului, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica şi Ionel Marineci au optat pentru a fi judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi scăderea cu o treime a pedepselor, însă ultimul dintre ei s-a răzgândit.
Potrivit DNA, Dragnea a intervenit pentru menţinerea în funcţie şi plata drepturilor salariale pentru două angajate de la DGASPC Teleorman, deşi ştia că acestea lucrau de fapt în cadrul Organizaţiei PSD Teleorman. În decembrie 2013, procurorii au înregistrat o sesizare din oficiu cu privire la faptul că Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, proceda la menţinerea ilegală în posturi a două angajate de la DGASPC Teleorman, Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Potrivit procurorilor, cele două angajate nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul partidului. DNA susţine că, în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, coordona şi controla activitatea DGASPC Teleorman, instituţie în cadrul căreia au fost încadrate Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica.
Procurorii afirmă că Liviu Dragnea a determinat-o pe Anisa Niculina Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. Dragnea mai este acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Mărturia lui Liviu Dragnea, necredibilă în primă instanţă
În 21 iunie 2018, un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Liviu Dragnea la 3 ani şi 6 luni de închis0are cu execwtare pentru instigare la abwz în serviciu în dosarul ce viza angajarea fictivă a două angajate. În motivarea deciziei de condamnare, magistraţii Curţii Supreme au susţinut că liderul PSD „a adoptat o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute”. Şi mai important, din motivarea sentinţei de condamnare reiese că declaraţiile liderului PSD au fost necredibile în faţa judecătorilor. Aceştia din urmă au arătat în schimb că declaraţiile martorilor şi celorlalţi inculpaţi se colaborează.
Liderul PSD a fost audiat în 21 martie, anul trecut, acesta declarând instanţei că el nu se implica în activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman, că nu intra în atribuţiile sale în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, şi că nu le cunoştea pe cele două angajate.
„Referitor la acuzaţia că aş fi determinat-o pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două persoane în perioada în care cele două şi-au desfăşurat activitatea la sediul partidului, neg categoric acest fapt. Eu nu am ştiut că cele două angajate nu vin la serviciu la DGASPC şi nici nu mi-a adus nimeni la cunoştinţă. Însă, este adevărat, le vedeam la sediul partidului odată sau de două ori pe lună“, a afirmat Liviu Dragnea. „Susţinerea acuzării că direcţia se află în subordinea CJ şi, respectiv, că eu în calitate de preşedinte al CJ Teleorman aveam atribuţii de control şi coordonare faţă de Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman este nereală”, a mai spus atunci liderul PSD.
Declaraţiile lui Liviu Dragnea nu au fost credibile pentru judecătorii Curţii Supreme
„Susţinerile inculpatului Dragnea Nicolae Liviu în sensul că, potrivit dispoziţiilor legale, conducerea Direcţiei Generale se asigura de directorul executiv şi de Colegiul Director, iar preşedintele Colegiului director era secretarul judeţului, sunt reale, însă, în mod intenţionat, acesta a omis să precizeze că, potrivit dispoziţiilor legale sus menţionate, preşedintele Consiliului Judeţean avea atribuţii privind controlul, coordonarea activităţii Direcţiei, cât şi de a propune numirea, revocarea şi sancţionarea disciplinară a directorului executiv al Direcţiei. Or, tocmai existenţa acestor prerogative au fost cele care
au garantat succesul activităţii sale în a o determina pe inculpata Alesu Floarea să le menţină în funcţie pe cele două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina”, se arată în motivarea Curţii Supreme.
Judecătorii arată că, în ansamblu probelor administrate, poziţia adoptată de Liviu Dragnea este singulară. Nu mai puţin de 7 mărturii ale unor martori sau inculpaţi colaborează ideea că liderul PSD controla de fapt activitatea de la Protecţia Copilului Teleorman.
„Instituţia (D.G.A.S.P.C.) se subordona Consiliului Judeţean, iar această instituţie avea conducători care
aveau funcţii de conducere în cadrul partidului menţionat (PSD)” sau „toţi directorii ocupau funcţiile
de conducere fiind susţinuţi politic de către P.S.D. Teleorman”, sunt doar două dintre mărturiile reţinute de instanţă ce au contrazis apărarea lui Dr@gnea.
„Deşi inculpatul a susţinut că nu ar fi intervenit în activitatea Direcţiei, chiar dacă cadrul legal i-ar fi permis acest lucru, un episod relatat de inculpata Marica Valentina Mirela contrazice susţinerile acestuia, depoziţia fiind edificatoare în a demonstra faptul că, în realitate, inculpatul Dragnea Nicolae Liviu controla activitatea Direcţiei, era la curent cu tot ceea ce se întâmpla în cadrul instituţiei, se implica activ în rezolvarea problemelor ivite, dădea dispoziţii într-un mod autoritar, fără să lase loc altor discuţii, îşi impunea punctul de vedere”
De la chichiţe legale la dureri de şale, istoricul amânărilor dosarului „Angajări fictive”
Apelul liderului PSD la condamnarea la trei ani şi jumătate cu închis0are pentru instigare la abwz în serviciu ar fi putut fi finalizat în cel mult două termene de judecată. În schimb, interesele directe din acest dosar au condus la o luptă juridică în care au fost implicate toate instituţiile din justiţie. La 7 luni de la primul termen în acest proces, timp în care au fost reaudiaţi doar 2 martori şi 2 inculpaţi, inclusiv Dragn3a, există riscul serios ca dosarul să nu fie finalizat până la sfârşitul anului. Pensionarea uneia dintre judecătoarele din completul care judecă dosarul de la 1 iunie, în lipsa unei sentinţe finale până la acea dată, ar însemna readminsitrarea probelor, iar vacanţa magistraţilor din iulie şi august ar putea împinge finalizarea dosarului spre finalul anului.
Saga completelor de judecată
La scurt timp după sentinţa de condamnare din 21 iunie anul trecut, coaliţia PSD-ALDE a decis modificarea legii de organizare judiciară, eliminând prezenţa obligatorie din completele de 5 judecători a preşedinţilor instanţei supreme. În lipsa normelor tranzitorii, curtea decide că prevederile se aplică de la începutul anului, şi repartizează dosarul lui Dragnea unui complet condus de vice-preşedintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, un judecător considerat extrem de exigent. Liderul PSD critică deschis această decizie, şi cu o săptămână înainte de primul termen Parlamentul şi Executivul sesizează Curtea Constituţională cu privire la aceasta. La primul termen, Dragnea nu se prezintă, cerând o amânare pentru a-şi angaja un apărător, iar la al doilea termen, transmite prin avocatul său că doreşte să fie audiat de instanţă.
Între timp CCR dă câştig de cauză sesizării făcute de Legislativ şi obligă Curtea Supremă să tragă la sorţi alte complete imediat. Cum nici noul complet nu este pe placul liderului PSD, acesta atacă în instanţă tragerea la sorţi, susţinând că doar preşedintele completului trebuie înlocuit. Curtea de Apel îi dă câştig de cauză, şi cere o nouă tragere la sorţi după motivarea deciziei CCR. Este şi momentul în care este tras la sorţi un complet pe placul lui L1viu Dragn3a. Poate tocmai de aceea CSM vine cu o decizie suprinzătoare, în contradicţie cu cutuma Curţii Supreme, şi anunţă în 2018 că aceste complete vor judeca dosarele care le-au fost repartizate şi în 2019 chiar daca nu au efectuat niciun act în ele.
18 martie este primul termen când sunt administrate probe efectiv în procesul de apel, fiind audiaţi doi dintre martorii care-şi menţin declaraţiile inculpatoare la adresa liderului PSD. Acesta din urmă, deşi fusese citat pentru a da declaraţii, a lipsit din cauza unor probleme medicale la spate, însă avocaţii săi au cerut anularea condamnării pe fond, din cauză că aceasta nu a fost pronunţată de un complet specializat pe dosarele de corupţie. La doar câteva zile, Florin Iordache, delegat de L1viu Dr@gnea la conducerea Camerei Deputaţilor, sesizează CCR cu un posibil conflict constituţional pe această temă. Însă CCR amână o decizie până la o dată ulterioară celei în care era aşteptat ultimul termen în dosarul „Angajări fictive”.
Astfel, liderul PSD se vede în situaţia în care are nevoie disperată de o nouă amânare deşi pe 15 aprilie trebuiau ascultate pledoariile finale, în proces fiind aşteptată chiar şi o sentinţă. Avocaţii lui Dragnea cer reluarea procesului de la zero şi recuzarea uneia dintre judecătoare pentru motivul că presa a scris că soţul acesteia ar fi simpatizant al PSD. Cererea de recuzare a fost respinsă, aşadar apărătorii se văd în situaţia de a solicita direct amânarea termenului motivând aşteptarea unei decizii a CCR. Instanţa a acordat amânarea, aşadar vineri este aşteptată decizia CCR cu privire la completele de 3.
