Legea partidelor politice: PNL respinge proiectul AEP

Partidul Național Liberal a anunțat vineri, 6 noiembrie 2026, printr-un comunicat de presă, că nu susține proiectul Autorității Electorale Permanente (AEP) de modificare a Legii partidelor politice. Liberalii susțin că inițiativa va servi intereselor electorale ale PSD. În aceeași zi, AEP a respins acuzațiile și a cerut PNL să sprijine reforma.

Argumentele liberalilor și contrapropunerea

Potrivit comunicatului citat de Mediafax și G4Media, PNL vrea ca legile cu impact electoral să fie modificate de Parlament, printr-o comisie specială cu reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare, nu pornind de la un text scris de AEP. Liberalii invocă faptul că autoritatea are în frunte un om al PSD și că demersul a fost lansat sub un executiv social-democrat. De aici concluzia lor că noua lege ar avantaja electoral acest partid, situație pe care o calificã drept „inacceptabil”.

Formațiunea mai spune că nu poate accepta ca înființarea partidelor, radierea lor sau dreptul de a forma alianțe politice să depindă de un organism condus de persoane numite politic. Ca răspuns, PNL anunță un proiect propriu care vizează două lucruri: depolitizarea conducerii executive a AEP și înființarea unui consiliu de supraveghere în care să fie reprezentate toate partidele parlamentare. Scopul declarat este ca AEP să fie subordonată efectiv Parlamentului României.

Ce schimbă proiectul AEP față de legea din 2003

Proiectul a fost lansat în august și ar urma să înlocuiască Legea nr. 14/2003, în vigoare de peste două decenii. Potrivit Curs de Guvernare, textul are 77 de articole, grupate în nouă capitole, și reglementează tot parcursul unui partid, de la constituire până la dizolvare și radiere. Principalele modificări sunt:

• pragul pentru înființarea unui partid crește de la trei la 100 de membri fondatori, adică de peste 33 de ori;
• înregistrarea partidelor nu se mai face la Tribunalul București, ci la AEP, unde cererile ar fi analizate de completuri de cinci angajați, repartizați aleatoriu;
• denumirile și semnele electorale trebuie să fie disponibile și ușor de deosebit de cele ale altor formațiuni; sunt interzise cuvinte precum „poliție”, „jandarmerie”, „universitate” sau „avocat”;
• fiecare partid poate înființa o singură fundație politică, indiferent dacă are sau nu reprezentanți în Parlament;
• conducerea partidelor este aleasă prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani, iar o funcție poate fi ocupată interimar cel mult șase luni.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a criticat public pragul actual de trei membri. Potrivit Curs de Guvernare, el a spus că pragul a permis apariția unor „partide de familie”, care au cerut apoi beneficii precum sedii de la RAAPPS.

Reacția AEP și pașii următori

Potrivit News.ro, AEP s-a prezentat drept o instituție „autonomă, independentă și apolitică”. Autoritatea a respins „categoric” încercarea de a fi transformată într-o țintă a disputelor dintre partide. Instituția spune că în ultimele nouă luni a pregătit mai multe proiecte de legislație electorală, discutate cu partide parlamentare și neparlamentare, cu societatea civilă și cu mediul universitar. Proiectul privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale ar fi într-un stadiu avansat, iar pentru un viitor Cod electoral se lucrează la documentare.

AEP amintește că în martie 2026 a trimis Parlamentului Regulamentul său de organizare și funcționare, care nu a fost aprobat nici acum. Instituția notează și că președintele PNL a vorbit recent, într-un interviu, despre nevoia de a restructura AEP. Autoritatea le-a cerut membrilor PNL din comisiile juridice ale Parlamentului să participe la dezbaterea proiectului și la adoptarea lui.

Potrivit Evenimentul Zilei, AEP a organizat pe 4 noiembrie 2026 o nouă dezbatere publică pe acest proiect. Instituția a anunțat atunci că a cerut și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii. CSM a apreciat că mutarea competențelor de înregistrare ar reduce volumul de dosare al Tribunalului București.

AEP susține că proiectul păstrează controlul judecătoresc asupra procedurilor de înregistrare și radiere a partidelor.

Surse:

• Mediafax – PNL respinge modificarea legii partidelor politice propusă de AEP: „Va reflecta interesele electorale ale PSD”
• News.ro – UPDATE
• Curs De Guvernare – PNL respinge proiectul AEP pentru legea partidelor politice: "Înființarea sau radierea acestora nu poate depinde de un organism format din p
• G4Media – PNL respinge modificarea Legii partidelor de către AEP: Este inacceptabil. Un proiect propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat
• Evenimentul Zilei – PNL respinge noua lege a partidelor politice