Un credit bun nu este neapărat „cel mai ieftin din piață”, ci acela pe care îl poți plăti confortabil, fără să îți destabilizeze bugetul și fără să te expună inutil la riscuri de dobândă sau de curs valutar.
1. De ce iei credit: tipurile principale și scopurile acestora
Primul aspect pe care trebuie să-l iei în considerare nu este banca, ci motivul pentru care soliciti creditul—aceasta îți va dicta tipul de credit, durata și nivelul de risc pe care îți permiți să-l asumi.
Credit de nevoi personale: Acesta este ideal pentru cheltuieli punctuale (electrocasnice, tratamente, vacanțe, consolidare datorii) și se încadrează pe termen scurt sau mediu (1–5 ani), cu sume cuprinse între 5.000 și 200.000 lei.
Credit ipotecar/imobiliar: Acest tip de credit este destinat achiziției sau construcției de locuințe, refinanțării sau modernizării. Durata este mult mai lungă (20–30 de ani) și necesită o garanție ipotecară, având un impact considerabil asupra bugetului lunar.
- Advertisement -- Card de credit/overdraft: Acestea sunt utile pentru plăți curente și cumpărături în rate, nu pentru achiziții mari. Deși pot oferi perioade de grație și promoții atrăgătoare, dobânzile după expirarea termenului pot fi foarte mari.
De exemplu, pentru o cheltuială de 15.000 lei (cum ar fi amenajarea unei camere sau achiziționarea unui laptop), obținerea unui credit de nevoi personale pe 3–5 ani este, în general, o opțiune mai rațională decât blocarea unui card de credit timp de 5 ani sau folosirea unei ipoteci.
2. Dobândă fixă vs. variabilă: ce alegi?
Alegerea între dobândă fixă și variabilă este una dintre cele mai importante decizii care îți va influența starea de stres pe termen lung.
Dobânda fixă rămâne constantă pe o anumită perioadă, oferind stabilitate și predictibilitate în buget. Aceasta este ideală pentru cei cu venituri fixe. Totuși, este adesea mai scumpă la început și nu beneficiază de scăderile de dobândă fără refinanțare.
- Dobânda variabilă se ajustează în funcție de indicele IRCC, ceea ce înseamnă că poate începe mai mic decât cea fixă, dar poate crește brusc, provocând stres financiar. Este mai potrivită pentru persoanele cu venituri fluctuante și care pot gestiona riscurile.
3. Gradul de îndatorare: limita de liniște
În România, gradul de îndatorare acceptat de BNR este de aproximativ 40% din venitul net pentru creditele în lei și 20% pentru cele în valută. Este crucial să menții gradul de îndatorare sub 30% pentru a avea o marjă de siguranță în fața creșterii dobânzilor sau a cheltuielilor neprevăzute.
De exemplu, dacă venitul tău net este de 6.000 lei, un procent sănătos ar fi între 1.500 și 1.800 lei, nu să atingi limita de 2.400 lei.
4. Cum alegi creditul de nevoi personale potrivit?
Creditele de nevoi personale sunt cele mai populare, dar și cele mai riscante dacă nu sunt gestionate corect. Întrebările cheie care trebuie adresate înainte de a semna includ:
- Chiar ai nevoie de suma respectivă?
- Ești dispus să blochezi venitul pe 3-5 ani?
- Poți suporta o creștere a ratei?
Aspecte de analizat sunt: dobânda efectivă (DAE), comisioanele și durata creditului. Tendințele indică migrarea spre soluții online pentru aceste credite, ceea ce poate aduce beneficii.
5. Cum alegi creditul ipotecar corect?
Un credit ipotecar este o angajare pe termen lung, așadar trebuie să te pregătești temeinic. Stabilește un buget realist și ia în considerare toate costurile suplimentare legate de locuință.
6. Capcane frecvente și cum le eviți
Problemele apar adesea la 1-3 ani după semnare, când cheltuielile incep să devină întâlniri mai mari cu realitatea economică. Fii atent la:
- Compararea ratelor lunare fără a considera costul total.
- Ignorarea opțiunilor de rambursare anticipată.
- Luarea mai multor credite mici care îți pot complica bugetul.
7. Checklist pentru decizia de credit
Înainte de a semna un contract de credit, întreabă-te:
- Ce tip de credit ai nevoie?
- Ce grad de îndatorare îți permiți?
- Poți gestiona o eventuală creștere a ratelor?
Dacă toate răspunsurile sunt clare și confortabile, ai șanse mari să faci o alegere care să îți fie în beneficiu pe termen lung.
