Pe 29 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis menținerea interdicției privind utilizarea pesticidelor neonicotinoide în România, respingând cererea Ministerului Agriculturii care propunea ridicarea acestei restricții. Această hotărâre reiterează și întărește decizia luată de Curtea de Apel Cluj în martie 2025, care a fost susținută de Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS. Decizia recentă reflectă o tendință în creștere în rândul opiniei publice, un sondaj indicând că 89% dintre români sunt împotriva utilizării acestor substanțe chimice.
Neonicotinoidele au fost subiect al unui intens dezbatere în ultimii ani, fiind asociate cu deteriorarea ecosistemelor și cu efecte negative asupra populațiilor de albine, cruciale pentru polenizare. Cercetările sugerează că utilizarea acestor pesticide contribuie la declinul biodiversității și afectează sănătatea mediului. În acest context, interdicția stabilită de instanțe reprezintă un pas important către protejarea ecosistemelor, dar și o oportunitate pentru adoptarea unor practici agricole mai durabile.
Asociația Eco Ruralis, împreună cu Federația ROMAPIS, a militat vehement pentru menținerea interdicției, argumentând că aceasta reprezintă nu doar o măsură de protecție a mediului, ci și o șansă de a transforma agricultura românească. Organizațiile subliniază că, în loc să depindem de pesticide dăunătoare, trebuie să încurajăm utilizarea soluțiilor alternative, care sunt nu doar eficiente, ci și mai prietenoase cu mediul. În plus, acestea invocă necesitatea de a oferi suport financiar și resurse pentru agricultori, pentru a facilita această tranziție către o agricultură sustenabilă.
Este important de menționat că decizia instanțelor nu doar că protejează mediul, dar răspunde și unei cereri crescânde din partea consumatorilor pentru produse mai sigure și mai sănătoase. Tot mai mulți români devin conștienți de impactul substanțelor chimice asupra sănătății lor și solicită alimente care să nu conțină pesticide periculoase. În acest context, politica agricolă a României ar trebui să se adapteze, promovând metode de cultivare care reduc la minimum utilizarea substanțelor chimice și care sprijină biodiversitatea.
Pe de altă parte, este esențial ca Ministerul Agriculturii să colaboreze cu agricultorii pentru a oferi informații, formare și asistență tehnică în implementarea practicilor agricole alternative. O imersiune în soluțiile inovatoare pentru combaterea dăunătorilor, precum agroecologia, poate conduce la creșterea productivității și la reducerea dependenței de pesticide sintetice.
În concluzie, decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un semnal puternic în favoarea mediului și a sănătății publice, dar și un apel la acțiune pentru a susține agricultura românească în direcția sustenabilității. Aportul comunității și colaborarea între autorități și agricultori vor fi esențiale pentru a transforma aceste provocări în oportunități reale, beneficiind atât mediul, cât și economia locală.
