Premierul Ilie Bolojan a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă la Guvern, un vast pachet de reforme pentru companiile de stat, subliniind efectele acestora asupra bugetului public și a economiei naționale. El a transmis un mesaj clar managerilor care nu respectă noile reglementări: „Dacă nu acceptă, să plece.”
Bolojan a detaliat că aceste reforme au scopuri precise: „gestionarea acestor companii influențează semnificativ economia (…) orice diminuare a subvențiilor (…) reprezintă o economie suplimentară, orice îmbunătățire a calității serviciilor (…) este un serviciu în plus, iar orice profit în plus (…) se traduce în capacitate de investiție mai mare sau impozite…” Vicepremierul Dragoș Anastasiu a coordonat memorandumul care va fi adoptat în întâlnirea de Guvern din această săptămână.
Premierul solicită transparență totală din partea conducerii companiilor
Un prim pas concret include publicarea informațiilor referitoare la directorii companiilor de stat (nume, salariu, performanțe), indiferent de domeniu. „Nu consider că e o rușine… ca datele să fie publice”, a subliniat premierul, adăugând că publicul trebuie să fie conștient de modul în care aceste entități sunt administrate.
Plafonarea salariilor și reorganizări eficiente, alături de indicatori de performanță
O altă măsură semnificativă vizează restructurarea conducerii: diminuarea numărului de membri din consiliile de administrație și plafonarea indemnizațiilor. Bolojan a criticat abuzurile recente: „…fără un control serios (…) s-a ajuns (…) la limitele maxime (…) fără ca aceste lucruri să se reflecte în performanțe.” În caz contrar, directorii ar putea fi înlocuiți.
În plus, legislația prevede evaluarea indicatorilor de performanță, cu scopul de a elimina criteriile superficiale. „Dacă nu vor accepta acești indicatori… vom utiliza toate prevederile legale… pentru a impune indicatorii sau să plece”, a avertizat Bolojan, subliniind necesitatea unor criterii clare pentru a justifica veniturile și deciziile manageriale.
AMEPIP, agenția care monitorizează companiile de stat
Ultima componentă a reformei vizează Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței în Industria Publică (AMEPIP). „Modificări legislative (…) astfel încât, la finalul verii, să avem o agenție operațională”, a detaliat premierul, menționând că angajamentele fac parte din PNRR, dar reflectă și necesitatea reală de a gestiona eficient fiecare leu din companiile publice.
Prin urmare, este evident că România introduce reguli stricte pentru companiile de stat. Managerii riscă sancțiuni dacă nu se conformează noilor standarde de transparență, eficiență și remunerație echilibrată. Bolojan a punctat clar: schimbarea este inevitabilă, iar cei care nu se adaptează vor fi înlocuiți. Reformele orientează economia românească către un parcurs mai transparent și performant.
Declarația oficială a premierului Ilie Bolojan
“Având în vedere că managementul acestor companii are un impact economic considerabil în anumite domenii, cum ar fi cel energetic, fiecare câștig în administrarea lor contribuie semnificativ la bugetul de stat.
Asta înseamnă că orice reducere a subvențiilor acordate companiilor ce necesită suport financiar este o economisire suplimentară, orice îmbunătățire a serviciilor oferite de aceste companii pentru cetățeni reprezintă un serviciu suplimentar, iar orice profit adus prin reducerea cheltuielilor sau prin controlul costurilor, se transformă în capacitate mai mare de investiție sau impozite încasate suplimentar, deci buna administrare a acestor companii este esențială în contextul acestui pachet reformator.”
Bolojan a mulțumit vicepremierului Dragoș Anastasiu pentru coordonarea grupului de lucru ce a pregătit memorandumul aflat pe ordinea de zi a întâlnirii de Guvern din această săptămână, care va facilita modificările legislative necesare pentru îmbunătățirea managementului companiilor.
Aceste măsuri se concentrează pe aspecte cruciale legate de buna administrare a companiilor.
În primul rând, se urmărește asigurarea transparenței în gestionarea companiilor de stat. Astfel, s-a convenit că toate ministerele responsabile vor publica toate datele necesare pentru a informa publicul despre cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care sunt indicatorii și toate datele economice ce oferă o imagine cât mai exactă despre conducere și condițiile de conducere ale acestora.
Consider că nu este o rușine ca aceste date să fie publice, nici în ceea ce privește câștigurile, nici în ceea ce privește performanța, ci e un aspect de normalitate pe care îl vom implementa în curând.
Un alt element fundamental se referă la managementul companiilor, aspect ce va fi abordat prin schimbări legislative, atât în ceea ce privește reducerea numărului de membri, cât și în plafonarea unor câștiguri, având în vedere că, în lipsa unui control adecvat, s-a ajuns rapid la salarii maxime fără ca acestea să reflecte performanțele companiilor sau creșterea calității serviciilor acestora, ceea ce a generat nemulțumiri atât în opinia publică, cât și în ceea ce privește administrarea acestora.
Un element crucial sunt indicatorii de performanță, ce vor fi revizuiți de fiecare minister pentru a verifica relevanța acestora. În contextul în care indicatorii actuali nu sunt adecvați, ne vom confrunta cu două scenarii: fie noii indicatori vor fi acceptați de cei care conduc companiile, demonstrând buna-credință și înțelegerea necesității îmbunătățirii performanței în gestionarea activelor statului, fie absența acceptării acestora va indica probleme legate de profesionalismul și dedicarea lor, caz în care vom recurge la toate măsurile legale pentru a impune acești indicatori sau, în situația în care nu acceptă, vor fi constrânși să plece.
În cele din urmă, modificările legislative menite să întărească capacitatea agenției AMEPIP, trebuie implementate, astfel încât, la finalul verii, să dispune de un organism funcțional, nu doar pentru a respecta angajamentele din PNRR, ci în special pentru asigurarea unei administrări eficiente a companiilor din România, dată fiind că fiecare leu câștigat sprijină bugetul național, investițiile sau proiectele de dezvoltare viitoare”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
