Critica lui Florin Cîțu față de declarațiile premierului Ilie Bolojan
Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a lansat recent o serie de critici vehemente la adresa premierului Ilie Bolojan. Bolojan a afirmat că o corecție bugetară nu poate fi realizată fără a produce efecte negative asupra economie, ceea ce Cîțu contestă ferm, argumentând că România are exemple concludente care contrazic această afirmație.
În anul 2021, România a reușit să reducă deficitul bugetar de la 9,6% la 6,7%, chiar în condițiile în care economia a înregistrat o creștere surprinzătoare de 6%. Acest rezultat a fost posibil fără majorarea impozitelor, miza fiind pe implementarea unor măsuri liberale care au stimulat eficiența și au promovat inițiativele private. Cîțu subliniază că acest exemplu arată clar că, prin măsuri corecte de politică fiscală, deficitul poate fi redus fără a afecta negativ economia națională.
Cîțu atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică teoria lui Bolojan. Dacă afirmațiile premierului ar fi corecte, ar însemna că România se îndreaptă spre o posibilă criză economică în 2026, moment în care deficitul bugetar ar trebui să scadă cu 16 miliarde lei. Aceasta ar implica măsuri dure care ar putea afecta în mod grav puterea de cumpărare a românilor și stabilitatea pieței interne. Într-o astfel de situație, societatea românească ar putea fi supusă unor presiuni economice substanțiale, ceea ce ar agrava nevoile și așteptările cetățenilor.
Un alt punct de vedere adus de Cîțu se referă la anul 2025, când se previzuia o majorare a impozitelor pentru a acoperi o corecție bugetară estimată la 6 miliarde lei. În viziunea lui Cîțu, această măsură ar fi generat efecte negative severe, ducând la o prăbușire a consumului și îngreunând și mai mult situația economică generală. El consideră că măsurile fiscale trebuie gândite cu responsabilitate și trebuie să țină cont de realitățile economice ale țării.
Florin Cîțu crede cu tărie că deficitul bugetar poate fi gestionat într-un mod care să nu afecteze negativ bunăstarea românilor. Cheia constă în identificarea și aplicarea unor politici economice responsabile și eficiente, care să stimuleze dezvoltarea economică și să încurajeze consumul, fără a adăuga o povară fiscală suplimentară pe umerii cetățenilor.
În concluzie, această dispută între Florin Cîțu și Ilie Bolojan evidențiază o diviziune semnificativă în abordările politice referitoare la gestionarea economiei românești. Cîțu insistă pe ideea că se pot realiza corecții bugetare prin măsuri liberale, care să sprijine creșterea economică, în timp ce Bolojan pare să fie mai pesimist, considerând că o astfel de ajustare nu poate fi realizată fără consecințe negative. Această divergență subliniază nevoia unei discuții mai ample și mai bine fundamentate pe tema politicilor fiscale, în beneficiul unui viitor economic stabil și prosper pentru România.
