Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European solicită sprijin financiar pentru regiunile estice afectate de război
Recent, Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European a lansat o inițiativă crucială pentru regiunile estice ale Uniunii Europene, afectate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de presiunile geopolitice în creștere. Printre propunerile formulate, se numără cerința ca până la 10% din bugetul unor instrumente europene relevante să fie rezervat special pentru aceste regiuni. România este una dintre cele nouă țări beneficiare ale acestei abordări, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Necesitatea unei alocări financiare distincte
Propunerea promovării unui tratament financiar special pentru regiunile amplasate la frontiera estică a Uniunii Europene este esențială în contextul actual, mai ales având în vedere provocările cu care se confruntă aceste zone. În cadrul unei rezoluții adoptate în Comisia REGI cu 23 de voturi pentru și două împotrivă, eurodeputații subliniază importanța de a crea un cadru financiar care reflectă nevoile specifice ale acestor regiuni în bugetul european pentru perioada 2028–2034. Această propunere nu face referire la 10% din întregul buget al Uniunii Europene, ci doar din bugetele instrumentelor considerate relevante.
Pe lângă rezerva de 10%, eurodeputații solicită și o alocare suplimentară și reguli mai flexibile pentru a ajuta regiunile care suportă costuri geopolitice ridicate. De asemenea, pentru viitoarele programe de cooperare Interreg, se cere o sumă de cel puțin 150 de milioane EUR menită să compenseze pierderile generate de suspendarea finanțărilor cu Rusia și Belarus.
Un cadru adaptat la realitățile actuale
Propunerea REGI vizează o soluție pe termen lung pentru provocările cu care se confruntă regiunile estice. Acestea trebuie să aibă capacitatea de a răspunde riscurilor de securitate fără a sacrifica dezvoltarea economică și calitatea serviciilor publice. Din acest motiv, este esențial ca investițiile să se concentreze nu doar pe aspectele de apărare, ci și pe infrastructură, sănătate, educație și dezvoltarea comunităților.
Documentele analizate evidențiază că, deși actualul răspuns european include resurse, acestea sunt diferite de cele propuse de REGI. De exemplu, se preconizează o reorientare de 34,6 miliarde EUR din politica de coeziune, cu 5,6 miliarde EUR destinate regiunilor estice, dar aceste resurse aparțin unui cadru financiar distinct.
Impactul asupra României
În contextul României, trebuie subliniat că nu este stabilită o sumă specifică de fonduri ce ar reveni automat țării noastre. Propunerea REGI este oportună, însă va necesita negocieri suplimentare pentru a se concretiza în alocări financiare. Votul în cadrul Comisiei REGI este o primă etapă în construirea unei poziții comune a Parlamentului European, care urma să fie discutată în plenul europarlamentului în luna noiembrie.
Un alt aspect important este necesitatea cooperării transfrontaliere, care a fost afectată semnificativ de suspendarea programelor de colaborare cu Rusia și Belarus. REGI a estimat că această suspendare a provocat o pierdere netă de aproximativ 150 de milioane EUR pentru regiunile estice și solicită ca viitoarele inițiative Interreg să aloce cel puțin o sumă echivalentă.
Concluzie
Propunerile Comisiei pentru dezvoltare regională a Parlamentului European reprezintă un semnal important pentru sprijinirea regiunilor estice afectate de conflicte și presiuni externe. Prin alocarea propusă, se urmărește nu doar sprijinul financiar, ci și crearea unei baze solide pentru dezvoltarea pe termen lung a acestor regiuni. România, având poziția sa strategică la Marea Neagră și frontiera cu Ucraina, beneficiază direct de aceste inițiative, dar impactul concret al acestor propuneri va putea fi evaluat abia după stabilirea finală a cadrului financiar 2028–2034.
