Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR (Banca Națională a României), a exprimat recent opinia că programul actual de guvernare reprezintă cea mai bună abordare din ultimii 35 de ani în gestionarea economiei românești. Rădulescu este de părere că măsurile incluse în acest program au potențialul de a genera beneficii economice semnificative, contribuind astfel la stabilitatea și creșterea economică a țării.
Unul dintre punctele principale pe care le-a subliniat Rădulescu este capacitatea acestor măsuri de a preveni o majorare a TVA-ului, un aspect care ar putea avea un impact direct asupra puterii de cumpărare a populației. Menținerea datoriilor publice sub 60% din PIB este, de asemenea, o prioritate esențială, întrucât s-ar putea traduce printr-o gestionare mai eficientă a resurselor financiare ale statului. Această rată de îndatorare considerată acceptabilă este vitală pentru stabilitatea macroeconomică a României, având în vedere că o datorie publică excesivă poate conduce la riscuri financiare severe.
În plus, Rădulescu a abordat necesitatea unor reforme structurale în instituțiile statului, precum ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală), ANAF Antifraudă și Vama. Reorganizarea acestor instituții pentru a funcționa mai eficient este considerată crucială. Rădulescu a subliniat că reformele trebuie să fie bazate pe indicatori de performanță și să integreze soluții digitale, având în vedere că digitalizarea poate accelera procesele și poate reduce birocrația.
Un alt aspect important menționat de Rădulescu este propunerea de reducere cu 20% a personalului din administrația centrală. Această măsură este văzută ca esențială pentru eficientizarea activităților administrative ale statului. Cu toate acestea, trebuie subliniat că implementarea acestei reforme va necesita modificări legislative, ceea ce poate genera provocări în procesul de implementare. Ajustarea numărului de angajați este o măsură care, deși riscantă, ar putea contribui la crearea unui aparat administrativ mai eficient, capabil să răspundă mai bine nevoilor cetățenilor.
În concluzie, Eugen Rădulescu consideră că programul de guvernare actual are potențialul de a duce România pe un drum economic mai solid, prin implementarea unor măsuri care să protejeze cetățenii de eventuale creșteri ale taxelor și să garanteze o gestionare prudentă a datoriilor publice. Reformele în instituțiile statului și reducerea numărului de personal sunt pași necesari pentru atingerea acestor obiective. Rămâne de văzut cum vor evolua aceste propuneri și care va fi impactul lor pe termen lung asupra economiei românești și asupra sectorului public. Este evident că, pentru a obține rezultate durabile, va fi necesară o colaborare eficientă între diferite instituții și partide politice, dar și voința necesară de a implementa schimbările cerute de contextul economic global actual.
