Europarlamentara Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, a adus în discuție o conversație recentă purtată cu reprezentanți ai regimului din Venezuela, subliniind asemănările dintre înlăturarea președintelui Nicolas Maduro și evenimentele din Revoluția Română din decembrie 1989. Într-o postare pe Facebook, Șoșoacă a evidențiat că atât România, cât și Venezuela au fost supuse influențelor externe, ambele țări având momente decisive în istoria lor recente.
Ea a subliniat că Venezuela, una dintre țările cu cele mai bogate rezerve de petrol din lume, a devenit o țintă pentru marile puteri care doresc să își impună voința asupra resurselor sale. Conform Șoșoacă, intervențiile externe în treburile interne ale Venezuelei nu doar că afectează stabilitatea regiunii, dar constituie o gravă încălcare a dreptului internațional. Reproșurile ei se concentrează pe faptul că astfel de acțiuni necorespunzătoare implică o ignorare a suveranității naționale, având consecințe severe asupra vieții cetățenilor.
În paralel, partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor) a propus ca anul 2026 să fie declarat „Anul Americii în România”, având în vedere importanța relațiilor bilaterale cu Statele Unite ale Americii pentru suveranitatea națională. AUR a evidențiat impactul pozitiv al politicilor externe promovate în timpul mandatului lui Donald Trump asupra democrației la nivel global. Acest apel reflectă dorința de consolidare a legăturilor cu SUA și de încurajare a unor cooperări strânse în diverse domenii.
Reacțiile oficialilor români la aceste evenimente au fost variate și au generat discuții în rândul opiniei publice. Ministrul de externe al României a subliniat importanța intervenției americane în Venezuela, susținând că aceasta a fost esențială pentru menținerea stabilității regionale. De cealaltă parte, primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, a evitat comentariile legate de capturarea lui Maduro, optând pentru o atitudine rezervată în privința acestei probleme sensibile. Premierul Ilie Bolojan a reiterat poziția oficială a României, specificând că țara noastră nu recunoaște actuala conducere venezueleană și va acționa conform liniilor trasate de Uniunea Europeană.
Această serie de evenimente reiterează complexitatea relațiilor internaționale și provocările pe care le întâmpină națiunile în căutarea păcii și stabilității. Contextul geopolitic al Venezuelei și implicarea puterilor externe pun sub semnul întrebării suveranitatea națiunilor implicate, iar pozițiile diferite ale oficialilor români subliniază diversitatea opiniilor privind modul în care România ar trebui să se raporteze la aceste evenimente internaționale. Într-o lume interconectată, dezbaterile asupra diplomatiei și suveranității naționale rămân esențiale, reclamând un echilibru între cooperare internațională și respectul față de drepturile fundamentale ale statelor.
