Pe 26 martie, Armata SUA a celebrat un moment semnificativ la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a avut loc o ceremonie oficială de transfer de autoritate între două brigăzi americane, parte a rotației trupelor din Europa.
Divizia 101 Aeropurtată – Task Force Strike a predat ștafeta Brigăzii 3 din Divizia 10 Munte – Task Force Patriot, în fața reprezentanților Diviziei 1 Blindate a Armatei SUA.
Consolidarea prezenței forțelor americane în România
Divizia 101 Aeropurtată, renumită pentru operațiunile de asalt aerian, revine în România pentru a doua oară după aproape opt decenii de la debarcarea historică din Normandia. Comandamentul armatei americane a decis, la începutul anului, desfășurarea acestei unități de elită pe Flancul Estic al NATO. În cadrul ceremoniei, Duke Reim, comandantul Diviziei 101 Aeropurtate, a discutat despre capabilitățile specifice ale trupelor:
„Combinăm vehiculele terestre cu cea mai eficientă intervenție aeriană prin învăluire verticală din elicopter, în funcție de natura obiectivelor.”
Prezența americană la Mihail Kogălniceanu a fost întărită treptat, iar soldații din Task Force Strike au început să sosească în zonă începând cu începutul lunii martie, conform informațiilor furnizate de Garnizoana Armatei SUA. Aceștia au comunicat că rotația trupelor respectă politica de consolidare a prezenței americane în Sud-Estul Europei, în sprijinul aliaților NATO:
„Soldații alocați Task Force Strike sprijină misiunea U.S. Army V Corps de consolidare a flancului estic al NATO, asigurând astfel partenerii și aliații europeni și descurajând posibile agresiuni.”
Josh Glonek, comandantul Diviziei 10 Munte, a subliniat scopul noii unități dislocate:
„Țara noastră ne-a trimis aici pentru a construi parteneriate și a spori nivelul de pregătire alături de aliații noștri din NATO.”
Simultan cu desfășurarea trupelor, autoritățile americane investesc în mod constant în dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu. În prezent, se efectuează lucrări la un nou proiect, susținut de Congresul SUA, demarat în urmă cu șapte ani, care vizează construcția unei platforme speciale pentru încărcarea și descărcarea muniției și explozibililor. Valoarea acestui proiect se ridică la aproximativ 40 de milioane de dolari.
De asemenea, la Mihail Kogălniceanu se dezvoltă un oraș militar destinat găzduirii permanente a peste 10.000 de soldați NATO și a familiilor acestora. Proiectul include construirea mai multor hangare și o nouă pistă pentru avioane militare, concepută să funcționeze independent de pista existentă.
Căpitanul Aurel Bocai, managerul de proiect, a explicat:
„Aceasta va fi interconectată cu pista actuală, astfel încât, la finalizarea lucrărilor, cele două să funcționeze independent. Vor putea opera atât aeronave de transport, cât și avioane de tip fighter. Lucrările sunt programate să fie finalizate în 2027.”
Referitor la extinderea bazei, comandantul Nicolae Crețu a oferit detalii despre dimensiunea și stadiul dezvoltării:
„Baza se dezvoltă pe o suprafață de aproximativ 2.800 de hectare, având o limită perimetrală de aproximativ 30 km. Am început dezvoltarea cu infrastructura aeroportuară; capacitățile de cazare, alimentare și procesare a personalului se află în etape ulterioare ale proiectului.”
Investițiile în acest oraș militar sunt estimate la aproximativ 2,5 miliarde de euro, sumă destinată modernizării totale a facilităților și adaptării bazei pentru o prezență NATO pe termen lung.
În afară de baza de la Mihail Kogălniceanu, trupele americane sunt prezente și în alte locații strategice din România. Potrivit ziare.com, acestea includ:
Câmpia Turzii, județul Cluj – o bază destinată aviației și operațiunilor aeriene;
Deveselu, județul Olt – acolo unde se află sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore;
Fetești, județul Ialomița – folosită pentru antrenamente comune cu NATO.
În ciuda presiunilor din partea curentului conservator din SUA, care militează pentru o implicare redusă în apărarea Europei de Est, administrația americană continuă să investească substantial în infrastructura militară din România, reafirmându-și astfel angajamentul față de securitatea flancului estic al NATO.
Absolvent al FJSC în 2014, am contribuit la mai multe publicații de prestigiu din România.
