Un seism a avut loc în România luni seara, în regiunea seismică Vrancea, conform informațiilor furnizate de Institutul Național pentru Fizica Pământului.
Cutremur în Vrancea. „În data de 14 aprilie 2025, la ora 19:57:21 (ora locală a României), s-a înregistrat un cutremur moderat de magnitudine ml 4.1, la o adâncime de 140.0 km”, transmite INCDFP.
Seismul a fost resimțit în apropierea orașelor: 36 km V de Focșani, 63 km N de Buzău, 74 km E de Sfântu-Gheorghe, 86 km E de Brașov, 93 km SV de Bârlad și 96 km S de Bacău, conform institutului.
Gheorghe Mărmureanu a discutat despre posibilele cutremure majore, iar Arafat a menționat un scenariu cu magnitudinea 8. Se estimează că un sfert dintre bucureșteni ar putea fi afectați de un seism devastator.
Specialistul Gheorghe Mărmureanu a declarat că următorul cutremur semnificativ în România ar putea apărea mai repede decât ne imaginăm, dar nu în următorii ani.
„Vrancea este intrigantă. Au existat cutremure puternice, cel mai notabil fiind cel din 1800, de mare adâncime, resimțit de la Moscova la Cairo. Energia a fost consumată, iar aceste cutremure apar la adâncimi variate și coordonate orizontale. Am publicat o lucrare privind istoria cutremurelor din 1701 până în prezent. Cred că nu ne așteptăm la un seism devastator până în 2040”, a afirmat Gheorghe Mărmureanu, conform România TV.
El a identificat și zonele din București considerate mai vulnerabile în caz de cutremur major. Cartierul Pantelimon și zona dintre Piața Romană și Unirii au fost marcate ca locuri expuse, în timp ce zonele Militari, Drumul Taberei și Dristor sunt percepute ca fiind mai sigure, datorită construcțiilor mai solide și unui număr redus de clădiri înalte.
De asemenea, seismologul a menționat că cel mai sever cutremur din 2024 a avut loc în Japonia, cu o magnitudine de 7,5 pe scara Richter, care a provocat peste 200 de victime. El a subliniat că prognozarea cutremurelor rămâne o provocare, chiar și pentru experți din Japonia și Statele Unite, și că nu există metode precise pentru anticiparea acestora.
Referitor la cutremurul din Ucraina, cu magnitudinea de 2,4 pe scara Richter, specialistul a explicat că zona respectivă nu este cunoscută pentru seisme mari și că incidentul nu are legătură cu activitatea seismică din România.
„Cutremurul din Ucraina a fost minor; istoric, această zonă nu are și nu va avea cutremure mari. Ei se confruntă acum cu un război, deci nu au nevoie și de cutremure”, a mai specificat el, conform sursei citate.
În ceea ce privește așteptările sale legate de un eventual cutremur major, Mărmureanu a asigurat că, dacă prognozele sale indică o astfel de situație, va informa imediat publicul. El a subliniat că efectuează analize zilnice și că nu se preconizează un cutremur semnificativ în România în următorul deceniu.
„Am analizat adesea și fac prognoze. În următorii zece ani nu ne așteptăm la un cutremur de mari dimensiuni, este exclus. Totuși, dacă voi simți un cutremur puternic apropiindu-se, voi vorbi public pentru a alerta populația!”, a mai adăugat cercetătorul.
Economica.net: 1 din 4 bucureșteni ar suferi în urma unui cutremur major. Ce trebuie să facem acasă în caz de cutremur
Fundația Comunitară București, care a inițiat singurul program dedicat pregătirii pentru cutremure și alte dezastre majore, „Bucureștiul Pregătit”, va lansa pe 1 martie campania „Planul tău de CTRL”, care oferă exemple de acțiune într-o perioadă în care se comemorează cutremurul din 1977.
Fundația subliniază importanța pregătirii individuale ca un instrument vital pentru creșterea rezilienței populației Capitalei în fața cutremurelor. În acest scop, se propune utilizarea memoriei colective a unei tragedii naționale ca o lecție preventivă, motiv pentru care elevi din peste 20 de școli din București vor fi instruiți în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei „Planul tău de CTRL”.
„În fiecare criză au existat organizații cu agende proprii. Există fricțiuni, iar noi încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar problemele vor continua și după un cutremur. Se manifestă un egoism instituțional pe care l-am observat și experimentat, fiecare organizație având propriile priorități. Instituțiile noastre reprezintă societatea. Nu putem spera ca, în cazul unui cutremur, după ora de aur, aceste instituții să funcționeze perfect. Vor fi numeroase organizații care vor oferi apă, dar niciuna care să ofere biscuiți. Acest lucru se va repeta, dar mai puțin frecvent decât în pandemie sau în criza din Ucraina. Se va întâmpla și în București”, a declarat Cosmina Simiean, șefa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București (DGASMB).
Fundația propune, de asemenea, popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populației și siguranța salvatorilor, apelând la experiențele țărilor expuse riscurilor seismice. De exemplu, Istanbul a format peste 450.000 de persoane în tehnici de reacție în caz de dezastre, iar Departamentul de Protecție Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de persoane cu ajutorul voluntarilor în cinci ani.
„Ca inginer, subliniez pericolul clădirilor vechi din București. Problema, însă, depășește cadrul structural; cea mai mare moștenire seismică nu este doar legată de clădiri, ci și de mentalitate, care duce la o abordare superficială a pregătirii”, afirmă Matei Sumbasacu, fondatorul asociației Re:Rise, inginer de construcții cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc seismic.
Bucureștiul este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la riscuri seismice
Capitala României, situată în zona afectată de seismele din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la riscuri seismice, conform datelor Băncii Mondiale. Această concluzie este influențată și de starea clădirilor, fiind în București peste 23.000 de clădiri rezidențiale care ar putea suferi avarii grave în urma unui mare cutremur și alte 1.000 care s-ar putea prăbuși, conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București, realizat în 2022.
În București există o serie de factori de risc, inclusiv mii de clădiri vechi sau înalte, rețeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi ce poate inunda un sfert din oraș, precum și cea mai mare rețea de distribuție a gazului. De asemenea, toate instituțiile esențiale ale statului român își au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur semnificativ ar putea opri funcționarea orașului pentru o perioadă considerabilă.
Cutremur cu magnitudinea de 4.2 în zona Vr
Banca Mondială a estimat, în studiul din 2019, că un cutremur semnificativ în București – de la pierderile de vieți omenești la distrugerea clădirilor, de la încetarea producției la asigurarea unui adăpost și hrană pentru cei sinistrați – ar putea provoca pierderi economice de peste 10 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 7% din PIB.
Cum te poți pregăti în caz de cutremur
Fundația Comunitară oferă câteva sugestii esențiale pentru a ne asigura că nu vom suferi răni în cazul unui cutremur. Este important să avem la îndemână și resurse esențiale pentru supraviețuire în cazul în care suntem prinși sub dărâmături. Detalii suplimentare pot fi găsite AICI.
Asigurați mobilierul și obiectele suspendate de pe pereți sau din tavan, fixați electronicele și electrocasnicele grele și aveți grijă la obiectele mici care pot cădea.
Repetați măcar o dată pe an, în familie, comportamentul corect în timpul și imediat după cutremur, precum și procedurile de prim ajutor.
Este important să aveți la dispoziție un kit de provizii și urgență pentru primele 72 de ore, incluzând apă, conserve, fluier, radio pe baterii, baterie externă, trusă medicală, pătură, lanternă și haine.
Stabiliți cu familia un loc sigur unde să vă întâlniți în cazul unui cutremur.
În timpul seismului, apropiați-vă de un perete de rezistență și nu stați sub grindă.
Evitați să fugiți pe scări, să vă apropiați de feronerie sau de fereastră, și nu ieșiți pe balcon. Cărucioarele trebuie blocate pe frâne. Cei aflați în mașină sau pe stradă ar trebui să iasă din vehicul și să se îndepărteze de clădiri.
După cutremur, rămâneți pe loc și nu sunați la 112 decât dacă este strict necesar.
Fiți pregătiți pentru replici. Deconectați curentul, apa și gazele. Nu folosiți chibrituri, lumânări sau brichete.
Dacă nu reușiți să ieșiți din locuință, folosiți o bucată de pânză albă ca semnal și sunați cu un fluier sau bateți ritmic dacă sunteți blocați în interior.
România se pregătește pentru cel mai grav scenariu. Raed Arafat a făcut o declarație de ultimă oră despre un cutremur de 8 grade: ”Trebuie să ne pregătim”
România se pregătește pentru cel mai greu scenariu. Șeful DSU a subliniat că aceasta nu înseamnă că se va întâmpla cu certitudine, dar echipele de salvare trebuie să se antreneze pentru orice eventualitate.
Citește și: Pământul s-a mișcat din nou în Gorj: cutremur cu magnitudinea 3,8, în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Raed Arafat a anunțat sâmbătă că în următorii ani va avea loc un exercițiu simulat de cutremur similar celui din 2018, astfel încât forțele de intervenție să fie pregătite pentru orice eventualitate.
„Pentru intervențiile post-cutremur, avem o concepție clară, care a fost actualizată. Am organizat exerciții de amploare, precum cel mai mare exercițiu european pe tema cutremurelor, în care au fost implicați mulți oameni și simulări derulate timp de cinci zile și patru nopți – Exercițiul Seism 2018, care ne-a învățat multe și ne-a determinat să facem modificări legislative pentru a facilita procesul de decizie în timp util în urma unui cutremur.
Astfel de exerciții se vor repeta. Ne vom organiza noi simulation pe zone, existând posbilitatea de a repeta un exercițiu similar cu cel din 2018 în următorii un, doi sau trei ani pentru a evalua progresele și a pregăti intervențiile noastre.”, a afirmat Raed Arafat.
Șeful DSU a subliniat că aceste exerciții iau de obicei în considerare cel mai nefavorabil scenariu, respectiv un seism de 8 grade.
„Suntem obligați să luăm în calcul cele mai dificile scenarii. Așa ne pregătim. Însă, sperăm întotdeauna ca scenariul să fie mai favorabil, dar este esențial să ne antrenăm pentru situațiile cele mai puțin probabile, dar cele ce pot cauza cele mai mari provocări.
În scenariile noastre prevedem și posibilitatea unui cutremur de 8 grade. Aceasta nu înseamnă că știm că se va întâmpla, dar ne pregătim pentru un asemenea incident”, a transmis Raed Arafat.
În asemenea situații, Arafat încurajează populația să își mențină calmul și să nu utilizeze mașinile, deoarece acest lucru ar putea bloca drumurile pentru echipele de intervenție.
“De exemplu, după un cutremur, sfatul nostru este să folosiți telefonul cât mai puțin și doar pentru situații urgente. Nu trebuie să ne urcăm imediat în mașini și să evadăm, deoarece astfel blocăm drumurile pentru salvatori. Primul lucru pe care ar trebui să-l facem este să ne verificăm vecinii și să le oferim ajutorul necesar până la sosirea echipelor de intervenție. Dacă este zi și copiii sunt la școală, fiecare membru al familiei ar trebui să cunoască locul de întâlnire în caz de seism”, a mai declarat șeful DSU.
Un cutremur cu magnitudinea 6,9 a afectat nordul Papua Noua Guinee duminică dimineața, potrivit Institutului american de geofizică (USGS), conform AFP.
Seismul a avut loc la ora locală 06.22 (sâmbătă, 20.22 GMT) la o adâncime de aproximativ 35 km, conform USGS. Nu a fost emisă nicio alertă de tsunami.
Cutremurul a avut loc la 88 de kilometri (54 mile) sud-vest de Wewak, orașul cu circa 25.000 de locuitori și capitala provinciei East Sepik, în Papua Noua Guinee.
Până acum, nu s-au raportat pagube sau răniți.
Seismul a fost revizuit de la o magnitudine preliminară de 7,0 la una mai mică.
Cutremurele sunt comune în Papua Noua Guinee, țară aflată pe „Cercul de Foc al Pacificului,” o zonă cu activitate tectonică intensă.
Deși adesea se produc în regiuni puțin populate de junglă, cutremurele pot cauza, uneori, alunecări de teren devastatoare.
Cel puțin șapte persoane au decedat în aprilie 2023, când un cutremur cu magnitudinea 7 a afectat o zonă împădurită, distrugând aproximativ 180 de case.
Mulți dintre cetățenii acestei națiuni insulare locuiesc în zone îndepărtate, unde terenul accidentat și lipsa drumurilor asfaltate pot împiedica semnificativ eforturile de salvare.
.
