Curtea de Apel București așteptată să se pronunțe în cazul numirii judecătorilor la Curtea Constituțională
Curtea de Apel București (CAB) se află în centrul atenției, așteptându-se pronunțarea sa într-un dosar important, pe care avocata Silvia Uscov, reprezentând partidul AUR, l-a deschis împotriva numirii judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la Curtea Constituțională (CCR). Pronunțarea este programată pentru miercuri și va avea implicații semnificative asupra procesului de numire a magistraților în instituțiile fundamentale ale statului român.
Uscov contestă legalitatea acestor numiri, argumentând că cei doi judecători nu îndeplinesc condiția esențială de vechime de 18 ani în activitatea juridică, așa cum prevede legea. Această dispută a fost până acum marcată de amânări repetate, cererile de suspendare a numirii lor fiind deja amânate de trei ori. Este un semn al complexității acestui caz și, totodată, al intensificării tensiunilor în jurul procesului de selecție și numire a judecătorilor la nivel constituțional.
CAB a abordat recent o cerere de suspendare care îl viza pe Dacian Dragoș, însă a decis să nu o accepte, luând în schimb decizia de a sesiza CCR pentru clarificări suplimentare legate de activitatea juridică a acestuia. Această măsură ar putea indica o tentativă de a adresa incertitudinile legate de criteriile de selecție, dar și de a asigura transparența procesului.
Pe de altă parte, Tudorel Toader, fost judecător CCR și personalitate marcantă în domeniul juridic românesc, a exprimat opinia că ambele cereri vor fi respinse. El subliniază că numirea lui Mihai Busuioc nu poate fi contestată, întrucât aceasta a fost realizată printr-o hotărâre a Senatului. Această observație adaugă o nouă dimensiune discuției legate de procedurile de numire a judecătorilor și de respectarea normelor legale.
Dacian Dragoș, personalitate cunoscută în mediul academic, este profesor universitar cu specializare în drept administrativ, având o carieră remarcabilă în domeniu. De cealaltă parte, Mihai Busuioc are o experiență semnificativă, având funcția de președinte al Curții de Conturi înainte de a fi numit judecător la CCR. Această evoluție profesională le oferă o legitimitate considerabilă în rândul colegilor și al publicului, dar contestarea evaluării lor stârnește un val de neliniște privind criteriile de selecție utilizate în aceste cazuri.
Este de așteptat ca această situație să continue să genereze discuții intense în rândul opiniei publice și în mediile juridice din România. Procedurile de numire a judecătorilor nu sunt doar o chestiune administrativă, ci reflectă valori fundamentale precum transparența, integritatea și competența în cadrul instituțiilor statului. Deciziile curților și răspunsurile instituțiilor implicate în acest proces vor influența, fără îndoială, percepția publicului despre justiția din România și încrederea în sistemul judiciar.
Așadar, atenția se îndreaptă către Curtea de Apel București, unde pronunțarea de miercuri ar putea reprezenta un moment crucial în concilierea dintre legalitate și percepția publică a justiției.
