Creșterea constantă a temperaturilor medii anuale în orașele României: București, una dintre cele mai calde capitale europene, și impactul asupra sănătății populației vulnerabile.

- Advertisement -

Raportul „Starea Climei – România 2025”: Impactul Schimbărilor Climatice și Provocările Viitoare

Raportul „Starea Climei – România 2025” subliniază o tendință alarmantă: creșterea constantă a temperaturii medii anuale în orașele din România. În perioada 2021-2024, temperaturile au depășit 12 grade Celsius, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă în peisajul climatic al țării. Bucureștiul, în special, s-a confruntat cu zile caniculare, înregistrând temperaturi ce au depășit 40 de grade Celsius în timpul verii, făcându-l comparabil din punct de vedere climatic cu capitale precum Atena sau Roma. Această schimbare nu doar că afectează confortul locuitorilor, dar are și implicații grave asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.

Peste 12 milioane de români trăiesc în medii urbane, unde temperaturile pot fi cu 3-8 grade mai ridicate comparativ cu zonele rurale. Această diferență se datorează, în principal, fenomenului cunoscut sub numele de „insula de căldură urbană”, cauzată de suprafețele construite, cum ar fi clădirile și drumurile, precum și de emisiile provenite din trafic. Cartierele dens populate, care au puține spații verzi, sunt cele mai afectate, ceea ce accentuează riscurile legate de sănătatea locuitorilor. Oamenii se confruntă nu doar cu disconfort termic, ci și cu o creștere a bolilor respiratorii și a problemelor cardiovasculare, o situație care necesită intervenții la nivel comunitar și guvernamental.

Deși România a realizat progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reușind să le scadă cu 75% față de nivelurile din 1990, provocările rămân considerabile. Politicile climatice actuale nu sunt suficient de eficiente în sectoare precum transportul și agricultura, care continuă să contribuie la emisiile de carbon. În sectorul transporturilor, utilizarea vehiculelor pe combustibil fosil rămâne predominantă, iar infrastructura pentru transportul public și modalitățile de transport alternativ sunt subdezvoltate în multe regiuni. În agricultură, metodele tradiționale încep să cedeze în fața provocărilor climatice, iar adaptarea la noile condiții meteorologice devine o necesitate urgentă.

- Advertisement -

România se află astfel la o răscruce: pe de o parte, progresele recente în reducerea emisiilor oferă un motiv de optimism, dar, pe de altă parte, necesitatea urgentă de a implementa politici mai eficiente și inovatoare devine tot mai evidentă. Este esențial să se investească în soluții durabile, cum ar fi promovarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice și încurajarea transportului public ecologic. De asemenea, implicarea comunităților locale în inițiative de mediu și educarea cetățenilor cu privire la impactul schimbărilor climatice sunt pași fundamentali spre un viitor mai sustenabil.

În concluzie, raportul „Starea Climei – România 2025” nu este doar o alertă cu privire la realitățile climatice cu care se confruntă România, ci și un apel la acțiune. Este timpul ca atât autoritățile, cât și cetățenii să colaboreze pentru a contracara efectele schimbărilor climatice și a asigura un mediu sănătos pentru generațiile viitoare.