Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a decedat, conform unei declarații video anunțate luni de Vatican, punând capăt unei domnii adesea tumultoase, caracterizată prin diviziuni și tensiuni, în timp ce a încercat să reformeze instituția, relatează Reuters.
La vârsta de 88 de ani, a suferit de mai multe afecțiuni în timpul celor 12 ani de papalitate.
Reformele Papei
Încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost criticat de conservatori pentru deschiderea sa și pentru abordarea unor subiecte tabu în Biserica Catolică, inclusiv abuzurile sexuale și includerea femeilor și persoanelor LGBT+.
De asemenea, Papa Francisc a implementat reforme importante și în ceea ce privește finanțele Vaticanului, făcând sistemul mai transparent. La debutul său, congregațiile și diocezele erau afectate de corupție, în special în Africa. În plus, Vaticanul se confrunta cu o situație financiară precară din cauza crizei economice. Francisc a promovat compasiunea în locul excluderii, iertarea în locul pedepsei și o mai mare deschidere a bisericii, conform descopera.ro.
Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru a schimba aparatul administrativ de la Vatican a fost în 2013, când a constituit un grup de opt cardinali care să-l consilieze în guvernarea Bisericii și să evalueze reformele.
În 2021, Papa Francisc a inițiat ceea ce unii consideră cea mai ambițioasă reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Aceasta a constat într-un proces de consultare de doi ani a fiecărei parohii catolice din lume privind viitorul direcției Bisericii.
În 2023, Papa a anunțat că, pentru prima dată, femeile vor putea vota la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică, fiindcă anterior femeile aveau acces doar ca observatori.
În același an, el a declarat că Biserica Catolică este deschisă tuturor, inclusiv membrilor comunității gay, pe care are datoria de a-i însoți în parcursul lor spiritual, respectând în același timp propriile reguli. Suveranul Pontif a subliniat că preoții Bisericii trebuie să fie alături de toți oamenii, inclusiv de cei care nu se supun regulilor, manifestând răbdarea și dragostea unei mame.
Tot în 2023, Vaticanul a anunțat, printr-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoții romano-catolici pot oficia binecuvântări pentru cuplurile de același sex, atâta timp cât aceste binecuvântări nu fac parte din ritualurile obișnuite ale Bisericii.
„Toleranța zero” față de abuzurile sexuale din Biserica Catolică
De când Papa Francisc a devenit liderul Bisericii Catolice în 2013, au fost publicate mai multe rapoarte care detaliază decenii de abuz sexual, eșecuri sistemice și mușamalizări în diverse țări.
Papa a adoptat o poziție fermă cu privire la aceste probleme și a introdus reforme semnificative. În 2019, a eliminat regulile de secretizare ale Vaticanului pentru cazurile de abuz sexual și a implementat noi reguli care obligau toate eparhiile să instaleze sisteme de raportare a abuzurilor și mușamalizărilor.
Biserica Catolică trebuie să abordeze cazurile de agresiune sexuală cu „toleranță zero”, a reafirmat Papa Francisc într-un interviu acordat canalului portughez al CNN în 2022. Ca rezultat al acțiunilor repetate ale Papei, zeci de clerici implicați în cazurile de abuz sexual au demisionat sau au fost condamnați la închisoare.
Vizita în România: „Să mergem împreună!”
În 2019, Papa Francisc a realizat o vizită istorică în România, la 20 de ani după vizita Papei Ioan Paul al II-lea. A petrecut trei zile în țară, între 31 mai și 2 iunie, vizitând București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj.
Prima sa oprire a fost la Palatul Cotroceni, unde s-a întâlnit cu Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, continuând apoi la Catedrala Sfântul Iosif din București, unde a celebrat Sfânta Liturghie.
În a doua zi a vizitei, Papa a fost la Șumuleu Ciuc, unde a prezidat o celebrare a Sfintei Liturghii, înainte de a călători spre Iași. Apogeul prezenței Papei în România a fost atins la Blaj, pe 2 iunie, unde a prezidat Sfânta Liturghie și beatificarea a șapte episcopi greco-catolici martiri.
Motto-ul vizitei sale, „Să mergem împreună!”, s-a concretizat, fiindcă oriunde se ducea, Suveranul Pontif era întâmpinat de mii de credincioși. După vizită, Papa Francisc a transmis un mesaj în care a evidențiat cum a fost primit de români.
„Așa cum s-a arătat și în motto-ul călătoriei, am îndemnat să mergem împreună. Bucuria mea a fost că am făcut acest lucru nu de la distanță sau din înălțimi, ci mergând în mijlocul poporului român, ca pelerin în țara acestuia. Întâlnirile diferite au subliniat importanța și necesitatea ca credincioșii creștini să colaboreze în credință și filantropie, atât în rândul cetățenilor, cât și în raport cu societatea civilă. Ca creștini, avem harul de a trăi o perioadă de relații fraterne între diferitele biserici”, le-a spus Suveranul zecilor de mii de credincioși care au participat la slujbă, în Piața San Pietro.
„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru această călătorie apostolică și Îi cerem, prin mijlocirea Fecioarei Maria, să binecuvânteze România și Biserica din această țară”, a concluzionat Papa.
Absolvent al FJSC în 2014, am colaborat cu mai multe publicații cunoscute din România.