Boala Alzheimer: primele semne pot apărea în afara creierului
Un studiu realizat la Universitatea Central Florida din Statele Unite arată că mutațiile genetice asociate bolii Alzheimer pot afecta comunicarea dintre nervi și mușchi, chiar dacă nici creierul, nici măduva spinării nu sunt implicate. Click.ro a prezentat rezultatele marți, 17 noiembrie 2026, iar Digi24 a scris și el despre cercetare. Ambele publicații citează ScienceDaily. Autorii spun că descoperirea ar putea explica de ce unii pacienți au dificultăți de mers, de echilibru și de coordonare cu ani înainte să apară problemele de memorie.
Cum a fost construit experimentul fără creier și fără măduva spinării
Studiul a apărut în revista științifică Alzheimer’s & Dementia. Echipa a fost condusă de profesorul James Hickman și de cercetătoarea Xiufang „Nadine” Guo, de la Universitatea Central Florida, care au colaborat cu specialiști de la compania de tehnologie medicală Hesperos, scrie Digi24.
Cercetătorii au studiat boala Alzheimer familială, o formă ereditară rară care debutează de obicei între 40 și 65 de ani, deci mai devreme decât forma obișnuită a bolii. Au folosit o tehnologie numită human-on-a-chip, cu care funcții biologice umane sunt reproduse în sisteme de laborator miniaturale.
Pe această platformă au refăcut joncțiunea neuromusculară, adică locul în care neuronii motori trimit semnale către fibrele musculare și declanșează mișcarea. Modelul a combinat:
- celule musculare sănătoase;
- neuroni motori obținuți din celule stem, purtători ai mutațiilor legate de forma familială a bolii;
- niciun element din sistemul nervos central, deci fără creier și fără măduva spinării.
Echipa a urmărit cât de eficient produceau impulsurile nervoase contracții musculare și cât timp lucrau mușchii până la instalarea oboselii. Potrivit Digi24, rezultatele arată că mutațiile afectează direct aceste mecanisme. „Este pentru prima dată când s-a demonstrat că deficiențele sistemului nervos periferic pot apărea direct din cauza acestor mutații”, a declarat James Hickman.
De ce contează nervii periferici în diagnostic și tratament
Sistemul nervos periferic cuprinde nervii aflați în afara creierului și a măduvei spinării. El transmite informații între sistemul nervos central și restul corpului și ajută la controlul mișcării. Când legătura dintre nerv și mușchi este afectată, musculatura reacționează mai slab la semnale. De aici pot apărea slăbiciune, dificultăți de coordonare și oboseală la efort.
Până acum, problemele de mișcare ale pacienților erau puse în mare parte pe seama leziunilor din creier, explică Digi24. Noul studiu propune o cale în plus: o afectare directă a nervilor care controlează mușchii. „Deficiențele motorii ar putea reprezenta un indiciu mai timpuriu al bolii Alzheimer”, a spus Xiufang Guo. Potrivit cercetătoarei, depistarea acestor modificări și o intervenție timpurie ar putea ajuta la întârzierea simptomelor care țin de sistemul nervos central.
Descoperirea contează și pentru felul în care va fi tratată boala. Potrivit lui Hickman, citat de Click.ro, o terapie țintită doar asupra creierului riscă să lase neatinse tulburările apărute în alte zone ale corpului, cum sunt nervii periferici și mușchii. De aceea, cercetătorii consideră că menținerea forței musculare și a capacității de deplasare ar putea fi adăugată printre țintele tratamentului. Pe viitor, testele care urmăresc mersul, coordonarea și funcționarea legăturii dintre nervi și mușchi ar putea semnala boala încă dinainte ca memoria și gândirea să fie afectate.
Limitele studiului
Testele s-au făcut pe modele celulare de laborator, nu pe pacienți. Studiul nu arată că tulburările de mers sau de echilibru apar obligatoriu înaintea pierderilor de memorie. Nici nu arată că aceste simptome indică automat boala Alzheimer, precizează Digi24. În plus, cercetarea a analizat doar mutațiile formei familiale, mult mai rară decât forma obișnuită. Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabili dacă mecanismul apare și în formele frecvente ale bolii și dacă modificările neuromusculare pot fi folosite pentru diagnosticarea timpurie.
Specialiștii organizației Alzheimer’s Research UK, citați de Click.ro, explică faptul că demența poate fi provocată de mai multe boli ale creierului. De aceea, un diagnostic clar influențează felul în care este gestionată afecțiunea. Înainte de stabilirea bolii care provoacă demența, pacienții pot primi mai întâi diagnosticul de deteriorare cognitivă ușoară.
Boala Alzheimer duce în timp la demență și este cea mai frecventă cauză a acesteia, potrivit Click.ro.
Surse:
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.