Blocul eurosceptic din UE: The Guardian include și România
Cotidianul britanic The Guardian a publicat duminică, 22 noiembrie 2026, o analiză despre „superciclul” de alegeri naționale care începe în Uniunea Europeană. În text, România apare printre statele cu lideri eurosceptici în Consiliul European, alături de Cehia, Italia, Slovacia și Slovenia. Seria de scrutine începe pe 29 noiembrie, cu alegerile anticipate din Spania, și durează până la sfârșitul lui 2027. Potrivit publicației, după aceste alegeri, o tabără naționalistă mai numeroasă ar putea forma o minoritate de blocare la Bruxelles.
Pe scurt
- The Guardian include România într-o potențială minoritate eurosceptică de blocare în Consiliul European până în 2027.
- România este reprezentată în Consiliul European de Nicușor Dan, iar autorul britanic nu justifică eticheta eurosceptică.
- În Consiliul UE, cel puțin patru state cu peste 35% din populația Uniunii pot bloca o propunere.
România a fost trecută în tabăra eurosceptică fără nicio explicație
Analiza este semnată de Jon Henley, corespondentul pentru Europa al The Guardian. Potrivit Spotmedia, autorul îi plasează implicit pe liderii celor cinci state în tabăra eurosceptică, dar nu spune nimic despre motivele pentru care a inclus România. Fraza-cheie descrie un scenariu în care lideri eurosceptici din Franța, Spania și Polonia „li se vor alătura” celor din Cehia, Italia, România, Slovacia și Slovenia.
Spotmedia amintește că România este reprezentată în Consiliul European de președintele Nicușor Dan. După reuniunea informală de la Dublin din 13 noiembrie 2026, șeful statului a spus că liderii au ajuns, la nivel de principiu, la concluzia că participarea Europei la negocierile despre războiul din Ucraina ar fi utilă. Potrivit lui Nicușor Dan, decizia luată în unanimitate a fost ca aceste discuții să privească exclusiv războiul din Ucraina, inclusiv garanțiile de securitate de după încheierea conflictului, și să nu atingă arhitectura de securitate a Europei. Tot atunci, el a reafirmat interesul României de a proteja Marea Neagră prin mijloace militare, diplomatice și de informații.
Extrema dreaptă a ajuns la aproape un sfert din electorat
The Guardian compară situația actuală cu anul 1998. Atunci, UE avea 15 membri, iar partidele proeuropene de centru-stânga guvernau în toate statele membre, cu excepția a două. Astăzi, potrivit publicației, aproape unul din patru alegători votează partide de extremă dreaptă. Ponderea lor a crescut de aproape cinci ori față de mijlocul anilor 1990. În același timp, un procent record de 74% dintre europeni consideră că țara lor câștigă din apartenența la UE.
Ascensiunea nu a fost liniară. Alternativa pentru Germania a obținut o victorie istorică la un scrutin regional din estul țării. În schimb, partidul lui Geert Wilders a pierdut aproape o treime din mandate, Fidesz a fost învins în Ungaria, iar Democrații Suedezi au pierdut sprijin pentru prima dată în 16 ani.
O minoritate de blocare poate îngheța bugetul și sprijinul pentru Ucraina
Potrivit Spotmedia, în Consiliul European stau la aceeași masă șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre, iar hotărârile se iau, de obicei, prin consens. Din acest motiv, ajunge ca mai mulți lideri să refuze linia susținută de ceilalți pentru ca o reuniune la nivel înalt să se încheie fără înțelegere. În Consiliul UE, forul în care se întâlnesc miniștrii, noțiunea de minoritate de blocare este definită și juridic. Când votul se dă cu majoritate calificată, o propunere cade dacă se opun cel puțin patru țări care adună peste 35% din populația Uniunii.
Potrivit The Guardian, astfel de lideri nu ar fi suficient de numeroși pentru a rescrie legislația europeană. Analiștii citați avertizează însă că s-ar putea bloca negocierile pentru buget, extinderea, ajutorul pentru Ucraina și integrarea în apărare, energie, finanțe și tehnologie. Politologul Natalie Tocci consideră că Giorgia Meloni s-a arătat reținută și pentru că Italia depinde de 200 de miliarde de euro din fondurile europene de redresare, adică aproximativ 1.070 de miliarde de lei la cursul BNR din 20 noiembrie 2026.
Tăierea propusă de Marine Le Pen înseamnă circa 58,8 miliarde de lei
Analiștii consultați de The Guardian consideră că Franța este miza decisivă. Marine Le Pen este favorită la prezidențialele din primăvară și promite să reducă cu 11 miliarde de euro contribuția Franței la bugetul UE. Suma echivalează cu 58,83 miliarde de lei la cursul BNR din 20 noiembrie 2026, de 5,3482 lei pentru un euro. Programul ei mai cuprinde un referendum constituțional prin care legea franceză să aibă prioritate față de cea europeană, precum și încălcarea unor reguli ale pieței unice. Mujtaba Rahman, de la Eurasia Group, spune că Franța are „o influență foarte semnificativă” asupra UE.
Bugetul european este deja sub presiune. Potrivit Euronews România, președintele Consiliului European, António Costa, propune ca bugetul UE pentru 2028-2034 să fie redus cu 204 miliarde de euro, adică circa 1.091 de miliarde de lei. Costa propune și o taxă de 3% pentru marile companii digitale. Sursele nu arată cum s-ar împărți reducerile între statele membre.
Primul scrutin din serie are loc pe 29 noiembrie în Spania, unde coaliția socialistă a premierului Pedro Sánchez riscă să piardă în fața Partidului Popular și a formațiunii Vox.
Surse:
- The Guardian – Europe is entering a ‘supercycle’ of national elections. Their outcomes could shake the EU’s foundations
- Spotmedia.ro – România, inclusă printre țările cu lideri eurosceptici, într-o analiză The Guardian
- Mezha.net – Europe’s election supercycle could test the EU’s foundations
- Stirile ProTV – Europa intră într-un „superciclu” de alegeri naționale. Ascensiunea naționaliștilor ar putea paraliza Bruxelles-ul
- Euronews România – Kaja Kallas vrea să reprezinte UE la negocierile de pace cu Rusia: „Știu că rușii nu mă vor”. Ce argument invocă șefa diplomației europene
- BNR – Cursul de referință din 2026-11-20
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.