Formațiunea AUR a lansat acuzații grave împotriva președintelui Nicușor Dan, susținând că întârzierea acestuia în desemnarea unui nou prim-ministru ar putea duce România într-o criză constituțională profundă. Conform declarațiilor liderilor AUR, conducerea interimară a Guvernului, care este actual sub auspiciile lui Cătălin Predoiu, nu beneficiază de legitimitate și, ca atare, nu are capacitatea necesară de a administra eficient treburile statului în această perioadă de tranziție.
În contextul din 28 mai, AUR a negat legitimitatea consultărilor care au avut loc, caracterizându-le ca fiind superficiale și concentrate pe măsuri de austeritate, considerând că aceste discuții nu reflectau o abordare imparțială sau constructivă. Potrivit afirmațiilor partidului, refuzul de a participa la aceste consultări a fost motivat de percepția că procesul de negociere era prejudiciat și că nu se urmărea un interes real pentru stabilitatea țării.
AUR solicită, de asemenea, ca sesizarea Curții Constituționale să fie efectuată, considerând că această acțiune ar putea ajuta la restabilirea echilibrului instituțional necesar pentru o guvernare sănătoasă. Liderii partidului sunt de părere că intervenția Curții ar putea clarifica situația și ar putea conduce la desemnarea rapidă a unui nou prim-ministru, eliminând astfel ambiguitatea și incertitudinea care afectează în prezent structura politică din România.
Criticile aduse de AUR sunt susținute de o retorică puternică, în care se subliniază consecințele negative ale unei perioade prelungite de instabilitate politică. Partidul avertizează că neîncrederea și neclaritățile în conducerea actuală pot afecta nu doar imaginea României pe scena internațională, ci și bunăstarea cetățenilor, adâncind criza economică preexistentă.
În răspuns la aceste acuzații, susținătorii lui Nicușor Dan argumentează că procesul de formare a noului guvern necesită timp și reflecție, subliniind complexitatea situației politice actuale. De asemenea, ei susțin că este esențial să se evite luarea unor decizii pripite, care ar putea duce la o și mai mare instabilitate. În contrast cu AUR, acești susținători consideră că dialogul și negocierea sunt esențiale în perioadele de incertitudine politică.
Pe de altă parte, AUR insistă că viziunea sa asupra conducerii și guvernării este una bazată pe transparență și responsabilitate. Partidul își propune să revitalizeze discuțiile politice și să impună o abordare care să prioritizeze nevoile cetățenilor, în detrimentul intereselor de partid sau de grup. Această înclinație către reformă și transparență este văzută ca un antidot necesar pentru criza instituțională pe care AUR o denunță.
În concluzie, tensiunile dintre AUR și conducerea actuală a țării pun în evidență provocările cu care se confruntă România în această perioadă de tranziție, iar apelul AUR pentru implicarea Curții Constituționale reflectă dorința de a restabili un climat de stabilitate politică. Cu toate acestea, formatul și direcția în care se va merge rămân încă incerte, iar pe agenda publică continuă să persiste întrebări legate de legitimitatea și viabilitatea viitoarelor decizii politice.
