Adrian Codîrlaşu, președintele CFA România, lansează un avertisment referitor la impactul pe care l-ar putea avea introducerea unei taxe pe tranzacții bancare asupra comportamentului consumatorilor. Potrivit acestuia, o astfel de măsură ar putea determina consumatorii să opteze pentru plățile în numerar, în detrimentul celor electronice. Aceasta ar putea avea consecințe majore asupra lichidității pieței financiare și ar putea conduce, în cele din urmă, la o creștere a dobânzilor.
Codîrlaşu subliniază că o economie modernă funcționează pe baza eficienței și transparenței, iar o taxare suplimentară pe tranzacții riscă să descurajeze utilizarea sistemului bancar, lucru care ar putea reduce fondurile disponibile pentru împrumuturi. Aceasta ar putea afecta, de asemenea, capacitatea băncilor de a oferi finanțare companiilor și consumatorilor, provocând stagnarea economiei.
Un alt aspect criticat de președintele CFA România este propunerea de a implementa o taxă de solidaritate care ar viza veniturile mari. El argumentează că această inițiativă, deși poate părea atractivă la prima vedere, va amplifica povara fiscală deja semnificativă suportată de angajați. Salariații sunt, în prezent, afectați de impozite ridicate, iar o taxă suplimentară nu va face altceva decât să genereze un sentiment de nemulțumire și neîncredere în sistemul fiscal.
Codîrlaşu mai adaugă că aceste măsuri nu doar că vor afecta în mod direct persoanele fizice, dar vor avea și un impact negativ asupra mediului de afaceri. O fiscalitate mai mare poate descuraja investițiile și poate determina companiile să își revizuiască strategiile de dezvoltare, ceea ce nu este benefic pentru economia națională. Se pare că mulți antreprenori ar putea fi nevoiți să își reducă bugetele pentru salarii sau să amâne proiectele de extindere din cauza poverii fiscale crescute.
De asemenea, președintele CFA România sugerează că este esențial să se găsească metode alternative de creștere a veniturilor la bugetul de stat, fără a afecta în mod negativ contribuabilii. Acesta subliniază importanța unei analize mai profunde a sistemului fiscal existent și a identificării unor soluții care să sprijine atât dezvoltarea economică, cât și echitatea socială.
În concluzie, Adrian Codîrlaşu atrage atenția asupra riscurilor pe care le implică măsurile fiscale menționate și subliniază că, pentru a susține o economie sănătoasă, este nevoie de un sistem fiscal echilibrat, care să încurajeze utilizarea serviciilor financiare și să nu apese excesiv asupra salariilor. În contextul actual, când economia globală se confruntă cu diverse provocări, este vital ca România să găsească calea cea mai judicioasă pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă.
