O petiție inițiată de organizația Declic a reușit să strângă aproape 46.000 de semnături în scopul revocării Elenei Costache din funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Semnatarii petiției acuză CSM de acțiuni intimidante, unul dintre cele mai controversate exemple fiind plângerea penală depusă împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu. Criticile vizează, de asemenea, lipsa de reacție a Consiliului față de deciziile instanțelor care au permis sau chiar favorizat corupția în sistemul judiciar. Mulți dintre petiționari consideră că CSM a devenit un instrument de intimidare, având ca țintă persoanele care protestează împotriva pensiilor speciale, un subiect extrem de sensibil în societatea românească.
Aceste acuzații sugerează că CSM nu mai îndeplinește rolul său de a asigura independența și integritatea sistemului judiciar, ci dimpotrivă, se transformă într-o entitate care apără interesele celor din sistem în detrimentul cetățenilor. O preocupare majoră pentru petiționari este reprezentată de viitorul justiției în România, având în vedere că instanțele ar putea deveni mai puțin imparțiale sub influența unor astfel de acțiuni.
În contextul acestei situații, se subliniază că judecătorii din Curțile de Apel au datoria de a susține revocarea Elenei Costache, deoarece acest pas este văzut ca o modalitate de a proteja integritatea justiției și de a restabili încrederea publicului în sistemul judiciar. Această poziție sugerează o diviziune în rândul judecătorilor, unii susținând necesitatea schimbării conducerii pentru a promova un mediu judiciar mai echitabil, în timp ce alții ar putea considera că acțiunile CSM sunt justificate.
Reacțiile la anunțul CSM privind plângerea penală împotriva Oanei Gheorghiu au fost variate. Unele voci din societatea civilă și din lumea politică au sprijinit demersul, considerând că este esențial să fie trasate limite clare atunci când vine vorba de critici aduse sistemului judiciar. Pe de altă parte, există și critici care consideră că acțiunea CSM este neîntemeiată și că reprezintă un abuz de putere, fiind o tentativă de a reduce libertatea de exprimare și de a intimidate pe cei care îndrăznesc să conteste autoritatea Consiliului.
Președintele Nicușor Dan a comentat situația, declarând că nu va susține o eventuală cerere de avizare a urmăririi penale în cazul Oanei Gheorghiu. El consideră reacția CSM exagerată și un exemplu de disfuncționalitate în cadrul instituției, care ar trebui să își concentreze eforturile asupra protejării justiției, nu asupra intimidării criticilor. Această situație evidențiază o tensiune crescândă între justiție, politică și societatea civilă, subliniind nevoia de reformă și de transparență în sistemul judiciar românesc.
