Alegeri SUA 2026: democrații preiau controlul Congresului

de
Clădirea Capitoliului din Washington în zori, cu trecători neclari și baloane albastre
Publicitate

Partidul Democrat a câștigat majoritatea în ambele camere ale Congresului american la alegerile de la jumătatea mandatului, organizate marți, 3 noiembrie. Proiecțiile publicate miercuri dimineață, ora României, arată că ultimii doi ani ai mandatului lui Donald Trump vor fi marcați de un legislativ controlat de opoziție. Potrivit TVRInfo, care citează estimările de la 9:53, democrații aveau atunci 54 de mandate în Senat, iar republicanii 43. În Camera Reprezentanților, scorul era de 225 la 136 pentru democrați.

Cât de departe au trecut democrații de pragul majorității

Senatul are 100 de locuri, câte doi senatori pentru fiecare stat. La aceste alegeri, 33 de mandate erau supuse votului, potrivit Curs de Guvernare. Majoritatea se obține cu 51 de voturi, iar la egalitate decide vicepreședintele SUA. Cu 54 de mandate, democrații depășesc pragul cu trei locuri. Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților au fost puse în joc, iar majoritatea se obține cu 218. La cele 225 de mandate deja atribuite, democrații au cu șapte mai mult decât le trebuie, deși numărătoarea continuă.

Conform datelor TVRInfo, republicanii au pierdut în fața democraților șapte locuri de senator. Patru dintre ele sunt în Texas, Kansas, Maine și Ohio, iar celelalte trei în Iowa, Carolina de Nord și Carolina de Sud. În Camera Reprezentanților, democrații au mai câștigat 24 de mandate care erau ale republicanilor. Cea mai mare surpriză a venit din Texas, unde James Talarico a câștigat în fața lui Ken Paxton, procurorul general al statului. Mediafax notează că niciun democrat nu mai fusese ales senator din partea Texasului în ultimii 38 de ani, deși Trump câștigase statul în 2024 la o diferență de aproape 14 puncte procentuale. Adam Hamilton a obținut în Kansas un mandat de senator pe care democrații nu-l mai câștigaseră acolo din 1932. BBC relatează că în Maine republicana Susan Collins a fost învinsă de Troy Jackson și și-a recunoscut înfrângerea, după aproape trei decenii în Senat. Estimările CNN arată că în Michigan a câștigat Abdul El-Sayed, care devine primul senator musulman din istoria SUA.

Prețurile și războiul cu Iranul, în centrul votului

Curs de Guvernare arată că alegătorii sunt nemulțumiți de primii doi ani ai administrației Trump. Prețurile mai mari la carburanți, tarifele comerciale și costurile războiului cu Iranul au cântărit inclusiv în state tradițional republicane. Potrivit datelor Reuters citate de publicație, benzina ajunsese la 4,23 dolari pe galon, adică circa 20 de lei. Motorina costa 6,33 dolari, circa 30 de lei, la cursul BNR din 3 noiembrie 2026.

Trump a declarat pentru The New York Times că este „absolut dispus” să accepte rezultatele și că vrea să colaboreze cu democrații. A pus însă pierderile pe seama faptului că el nu a fost pe buletinul de vot. BBC notează că președintele a recunoscut că „Iranul a fost o parte” din explicație și că păstrează dreptul de veto asupra legilor adoptate de noua majoritate.

Publicitate

Ce urmează la Washington

Potrivit Mediafax, controlul Camerei le permite democraților să stabilească agenda legislativă, să conducă principalele comisii și să deschidă anchete privind administrația. Hakeem Jeffries, liderul democraților din Cameră, este așteptat să devină președintele acesteia, în locul republicanului Mike Johnson. Ar fi primul afro-american în această funcție, dar trebuie ales prin vot în plen după ce se reunește noul Congres. „Astăzi începe marea revenire americană”, le-a spus Jeffries susținătorilor, citat de BBC.

Miza pentru NATO și securitatea Europei

Cu o zi înainte de vot, POLITICO scria, citat de Goldring, că aliații din NATO se pregăteau pentru un scenariu pesimist. Diplomații intervievați se temeau că, după o înfrângere, Trump își va intensifica atacurile la adresa Alianței și va retrage mai mulți militari americani din Europa. Revizuirea prezenței forțelor americane pe continent este programată pentru decembrie. Legea stabilește un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa, însă cercetătoarea Jennifer Kavanagh de la Defense Priorities consideră puțin probabil ca acesta să reziste unei verificări juridice. Ministrul muntenegrean al Apărării, Dragan Krapović, a amintit în schimb că decizia finală privind reducerea trupelor din Europa aparține Congresului.

Tot potrivit POLITICO, se discuta și despre o posibilă limitare a programului PURL, prin care aliații cumpără arme pentru Ucraina.

Surse:

Adaugă Live Trending ca sursă preferată în Google
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.