Acord de pace în Ucraina: Trump îl vrea până în ianuarie
Casa Albă le-a comunicat partenerilor europeni și autorităților de la Kiev că vrea ca războiul dintre Rusia și Ucraina să se încheie printr-o înțelegere semnată cel târziu în primele zile ale lui ianuarie 2027. Atunci intră în funcție noua majoritate democrată din Congresul american. Informația a fost publicată vineri, 20 noiembrie, de Financial Times, care citează patru persoane familiarizate cu discuțiile. Potrivit publicației sud-coreene Chosunbiz, care preia relatarea FT, Washingtonul ar dori finalizarea acordului înainte de 3 ianuarie.
Turneul diplomatic al lui Witkoff și Kushner
Emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, și ginerele președintelui, Jared Kushner, au reluat la începutul lunii negocierile cu Kievul și Moscova la Abu Dhabi. Discuțiile fuseseră întrerupte timp de opt luni din cauza războiului din Iran, scriu Digi24 și Adevărul. În ultimele zile, cei doi au avut întâlniri cu oficiali ruși, ucraineni și europeni la Moscova, Dublin și Berlin, unde au insistat că un acord trebuie încheiat urgent.
Un oficial european care a participat la aceste întâlniri a declarat pentru Financial Times că americanii exercită „o presiune puternică” și că există îngrijorări privind amploarea concesiilor pe care Ucraina ar trebui să le facă. Un alt interlocutor a rezumat situația astfel: „Americanii se grăbesc, Putin nu se grăbește”. Tot săptămâna aceasta, Trump s-a întâlnit cu Vladimir Putin în China, iar după discuție a declarat că liderul rus i-a transmis că Moscova este „pregătită pentru pace”.
Calendarul impus de schimbarea majorității din Congres
Termenul are legătură directă cu politica internă americană. La alegerile de la jumătatea mandatului, organizate la începutul lunii noiembrie, Partidul Republican a pierdut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. Noul Congres se formează în ianuarie, iar Casa Albă se teme că acesta va extinde sprijinul pentru Ucraina și va limita marja de manevră a administrației prin sancțiuni mai dure împotriva Rusiei și anchete parlamentare, potrivit FT. Odată ajunși în majoritate, democrații au anunțat că vor pune sub lupa Congresului deciziile președintelui în relațiile internaționale, dar și afacerile celor doi negociatori trimiși de Casa Albă.
Un înalt oficial ucrainean a declarat pentru FT că Rusia „ar putea obține condiții mai bune” dacă acordul se încheie înainte de ianuarie. Același oficial a descris acțiunile Washingtonului drept „o alegere clară” în favoarea Moscovei. La Kiev, întârzierile în livrarea rachetelor interceptoare Patriot și restricțiile de viteză impuse sistemului de sateliți Starshield, versiunea militară a rețelei Starlink a SpaceX, sunt interpretate ca instrumente de presiune. Financial Intelligence precizează că aceasta este interpretarea părții ucrainene, nu o intenție confirmată de administrația americană.
Cererile Moscovei și miza securității europene
SUA nu au cerut Ucrainei concesii specifice. Joi, după summitul de la Shenzhen cu Trump și cu președintele chinez Xi Jinping, Putin a cerut însă Kievului și aliaților europeni să accepte „compromisuri” și „realități”. Pe lista cererilor Moscovei se află:
- cedarea de teritorii în Donbas;
- renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO;
- limitarea dimensiunii forțelor armate ucrainene;
- retragerea trupelor și a armamentului NATO de pe flancul estic al Alianței.
Garanțiile de securitate rămân un punct de blocaj. Kushner a afirmat joi, la Berlin, că Washingtonul este deschis unui mecanism inspirat de articolul 5 al Tratatului NATO, potrivit căruia un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Vineri, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a respins chiar și o formă indirectă de apartenență a Ucrainei la NATO, relatează Interfax, citată de FT. Două persoane familiarizate cu poziția Kremlinului spun că Moscova intenționează să folosească o campanie planificată de lovituri aeriene pentru a-și întări poziția la masa negocierilor.
Europa cere loc la masa negocierilor
Statele europene vor mai întâi o încetare a focului și abia apoi discuții despre arhitectura de securitate a continentului. Ele au cerut și un rol oficial în negocieri. Rusia a recunoscut că un acord final necesită contribuția europenilor, dar Putin nu s-a angajat să extindă formatul discuțiilor. Oficialii americani au sugerat că Trump ar putea discuta despre Ucraina cu liderii europeni la summitul G20 pe care îl găzduiește în decembrie la Miami. Un înalt oficial francez a respins această variantă, pe motiv că Ucraina nu a fost invitată, în timp ce Putin a primit invitație, dar nu și-a confirmat participarea.
Casa Albă nu a răspuns solicitării Financial Times de a comenta termenul-limită.
Surse:
- Digi24 – Trump insistă asupra unui acord de pace cu Ucraina până în ianuarie (Financial Times)
- Ukrinform – White House wants Ukraine-Russia peace deal by January, FT reports
- Adevarul.ro – Trump vrea un acord de pace între Ucraina și Rusia până la începutul lunii ianuarie. Kievul se teme de presiuni pentru concesii majore
- Chosunbiz – Trump presses for Ukraine peace deal before Democrats take Congress
- Financial Intelligence – Financial Times: Trump vrea un acord de pace între Ucraina și Rusia până la începutul lunii ianuarie, înainte ca democrații să preia co
Vei vedea mai des știrile noastre în rezultatele Google.