Camera Deputaților a aprobat legea în noiembrie 2023, însă adoptarea acesteia a fost întârziată de diverse obstacole. Noua legislație, care impune pedepse mai severe pentru cei care nu se predau în termen de șapte zile, a fost contestată de Curtea Supremă la CCR în decembrie 2023.
Judecătorii ICCJ au invocat încălcarea unor drepturi fundamentale, precum dreptul la un proces echitabil și la libertatea individuală.
Decizii amânate și tergiversări
CCR a planificat prima ședință pentru 31 ianuarie 2024, însă procesul s-a extins din cauza mai multor amânări. Abia în octombrie 2024, Curtea Constituțională a respins sesizarea, stabilind că legea este, în principiu, constituțională, deschizând astfel calea pentru promulgare.
Noul act normativ prevede sancțiuni mai severe pentru cei care evită să-și îndeplinească sentințele.
„Evadarea din starea legală de reținere sau de detenție se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În cazul în care evadarea se comite prin violență sau utilizarea de arme, pedeapsa poate ajunge la 1-5 ani de închisoare și interzicerea exercitării unor drepturi. […] Se consideră evadare și fapta persoanelor condamnate la detențiune pe viață sau la închisoare care nu se prezintă la poliție pentru executarea mandatului de pedeapsă în termen de 7 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii”.
Fugari notorii și dificultățile în extrădare
În ultimii ani, autoritățile române s-au confruntat cu provocări majore în aducerea în țară a unor condamnati bine cunoscuți. Printre aceștia se numără:
Ionel Arsene – Italia
Alina Bica – Italia
Mario Iorgulescu – Italia
Dragoș Săvulescu – Italia
Daniel Dragomir – Italia
Paul de România – Franța
Sebastian Ghiță – Serbia
Sorin Oprescu – Grecia
Acesete dificultăți au generat cheltuieli considerabile pentru statul român, care, acum doi ani, a investit peste două milioane de euro pentru a repatria mai mult de 800 de fugari. Totuși, autoritățile s-au confruntat cu numeroase obstacole birocratice și legale în procesul de extrădare, multe țări refuzând să colaboreze.
Unul dintre puținii fugitivi readuși recent în România este Cătălin Cherecheș, care a fost prins în Germania și predat autorităților române. Cazul său ilustrează complexitatea procesului de extrădare, chiar și în cadrul Uniunii Europene.
Fugarii vor suporta cheltuielile extrădării
Noul act normativ introduce o schimbare semnificativă: costurile repatrierii nu vor mai fi suportate de stat, ci de persoanele condamnate. Această măsură are ca scop reducerea cheltuielilor publice și responsabilizarea celor care încearcă să se sustragă pedepselor. Teoretic, această modificare ar trebui să descurajeze fuga din țară, dar rămâne de văzut cât de eficientă va fi în practică.
Legea promulgată apare într-un moment în care autoritățile române depun eforturi pentru a-și consolida capacitatea de a executa sentințele penale și de a diminua numărul cazurilor în care persoanele condamnate definitiv rămân libere în afara țării. Cu toate acestea, problema extrădărilor continuă să depindă de acordurile internaționale și de cooperarea statelor în care fugarii se refugiază.
Absolvent al FJSC în anul 2014, am scris pentru diverse publicații de prestigiu din România.
