Comunicatul Academiei Române: Adevărul despre Donația lui Brâncuși
Academia Română a publicat recent un comunicat oficial în care clarifică unele informații răspândite în spațiul public cu privire la sculptorul emblematic Constantin Brâncuși. Potrivit acestui comunicat, informațiile conform cărora Brâncuși ar fi oferit în 1951 atelierul său din Paris statului român și că această ofertă ar fi fost refuzată sunt complet nefondate. Academia subliniază faptul că nu există niciun document în arhivele artistului care să susțină o astfel de intenție de donație.
Un proces verbal din data de 7 martie 1951, invocat de unele surse ca dovadă a acestei oferte, este de fapt un document care reflectă doar discuții despre arta sculptorilor, fără a conține o ofertă formală de donație a atelierului. Acest aspect este extrem de important, deoarece reiterează că afirmatiile anterioare nu au fost susținute de dovezi concludente.
Brâncuși, geniul sculpturii moderne, a fost adesea considerat un simbol al artei românești, dar a ales să trăiască și să lucreze în Franța, unde și-a construit o carieră de succes. Deși a părăsit România la vârsta de 28 de ani, el a continuat să își iubească țara natală și să o menționeze cu drag în lucrările și interviurile sale. Totuși, preferința sa de a lăsa moștenirea artistică în Franța este semnificativă și reflectă contextul istoric și cultural al vremii.
Academia Română subliniază, de asemenea, că Parisul oferea sculptorului o vizibilitate mult mai mare decât Bucureștiul. În anii ’50, România se afla sub regimul comunist, iar viața culturală erau foarte restricționată. Artistul avea nevoie de un spațiu liber pentru a-și exprima ideile, iar Parisul era epicentrul artei moderne, unde putea interacționa cu alți creatori, critici și admiratori ai artei sale.
În plus, Brâncuși a beneficiat de sprijinul prietenilor săi, mulți dintre ei personalități marcante din lumea artei și culturii, care l-au ajutat să-și dezvolte viziunea artistică. Atelierul său din Paris a devenit un punct de întâlnire pentru mulți artişti şi intelectuali, oferindu-i astfel oportunitatea de a colabora și de a se inspira din diverse forme de artă.
Academia Română face apel la corectitudinea informațiilor și la responsabilitatea celor care dezvăluie sau comentează despre patrimoniul cultural național. Într-o lume globalizată, este esențial să ne protejăm istoria și să recunoaștem contribuțiile fundamentale ale marilor artiști români, fără a distorsiona faptele.
În concluzie, Brâncuși rămâne o figură de referință în istoria artei nu doar românești, ci și mondiale. Deși a ales să își construiască cariera în altă parte, realizările sale continuă să inspire generații întregi de artiști. Academia Română reiterează importanța păstrării adevărului istoric și a recunoașterii meritelor acestui mare artist, într-un context corect și autentic.
