La Conferința de Securitate de la München, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a tras un semnal de alarmă cu privire la vulnerabilitatea Europei generated by dependența sa de sursele externe de alimente. Această problemă devine din ce în ce mai acută în contextul actual, în care utilizarea alimentelor ca instrument de presiune geoeconomică este o realitate tot mai frecventă în războaiele hibride.
Hansen a subliniat faptul că securitatea alimentară nu este doar o problemă de politica agricolă, ci un aspect esențial al securității naționale pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene. „Nu putem construi un continent cu stomacul gol”, a declarat el, transmitând mesajul că hrana este un fundament vital pentru stabilitatea și prosperitatea unei societăți. Este clar că, în vremuri de incertitudine și tensiuni geopolitice, dependențele alimentare externe pot constitui o slăbiciune majoră pentru Uniunea Europeană.
Comisarul a punctat în mod special importanța reducerii dependenței de importurile alimentare din Rusia, evidențiind cum aceasta poate fi folosită ca un instrument de influență. Rusia utilizează cerealele și alte resurse alimentare nu doar ca pe produse economic, ci și ca pe instrumente de manipulare politică. Această strategie are implicații directe asupra securității Uniunii Europene, mai ales în contextul situației tensionate dintre statele membre și Rusia.
În plus, Hansen a atras atenția asupra dependenței de importurile de fertilizatori din Rusia și Belarus, subliniind că această situație plasează blocul comunitar într-o „situație foarte periculoasă”. Această dependență nu doar că afectează capacitatea de producție agricolă a Europei, dar contribuie și la instabilitatea piețelor, o problemă care poate avea consecințe devastatoare pentru agricultori și consumatori deopotrivă.
O altă problemă abordată de comisar este necesitatea unei reevaluări a impactului global al utilizării alimentelor ca armă în conflicte. Această discuție trebuie să devină parte integrantă a dezbaterilor despre securitate la nivel european. Securitatea alimentară nu poate fi tratată ca un detaliu minor în cadrul discuțiilor despre securitate; ea trebuie să fie considerată o prioritate, o chestiune de supraviețuire.
Uniunea Europeană trebuie să își îmbunătățească politica agricolă comună, să investească în agricultură sustenabilă și să diversifice sursele de aprovizionare cu alimente. O alternativă viabilă este sprijinirea agriculturii locale și promovarea fermelor ecologice, astfel încât Uniunea să devină mai puțin dependentă de importurile externe.
În concluzie, mesajul lui Christophe Hansen la Conferința de Securitate de la München este clar: Europa trebuie să acționeze rapid pentru a îmbunătăți securitatea alimentară și pentru a reduce vulnerabilitățile cauzate de dependențele externe. Aceasta nu este doar o provocare economică, ci o problemă fundamentală de securitate care necesită o abordare coordonată și concertată din partea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene.
