Marcel Ciolacu, liderul Partidului Social Democrat și fost prim-ministru, a subliniat recent tensionata problemă a deficitului bugetar, semnalând că acesta a fost „cosmetizat” prin diverse metode contabile. Aceste „artificii” financiare, așa cum le-a numit, au fost folosite pentru a modifica modul în care deficitul este prezentat și perceput de către public și experți. În perioada în care a avut responsabilitatea conducerii Guvernului, deficitul bugetar a fost calculat pe baza plăților efectuate de administrațiile locale, permițând astfel acestor entități să își onoreze obligațiile financiare.
Această strategie contabilă a avut efecte semnificative asupra viziunii generale asupra stării economice a țării. O astfel de abordare poate crea o imagine diferită, și uneori distorsionată, a realității financiare, ceea ce poate genera confuzie atât în rândul specialiștilor, cât și al opiniei publice. Când se utilizează metode contabile care nu reflectă cu exactitate situația economică, se riscă o pierdere de încredere în instituțiile statului și în modul în care acestea gestionează banii publici.
Ciolacu a subliniat, de asemenea, importanța transparenței în raportarea deficitului bugetar. În opinia sa, o comunicare clară și deschisă este esențială pentru a preveni speculațiile și confuziile care pot apărea atunci când datele financiare sunt prezentate într-o manieră neclară sau manipulative. De exemplu, o astfel de lipsă de transparență poate să afecteze nu doar încrederea publicului în administrațiile locale, dar și relațiile dintre România și partenerii săi internaționali, inclusiv investitori și instituții financiare.
Pentru a asigura o gestionare responsabilă a finanțelor publice, este crucial ca guvernele să adopte o abordare transparentă și onestă în ceea ce privește situația economică. O gestionare adecvată a deficitului bugetar nu se rezumă doar la echilibrarea sumelor înregistrate, ci implică și responsabilitate față de obligațiile financiare pe termen lung. Ciolacu a insistat pe necesitatea ca viitoarele guverne să evite astfel de practici contabile îndoielnice, punând accent pe o contabilitate corectă și pe o evaluare reală a resurselor disponibile.
În final, gestiunea deficitului bugetar nu este doar o problemă tehnică, ci și una de încredere și responsabilitate. Este esențial ca cetățenii să înțeleagă modul în care sunt folosiți banii lor și ce implicații au deciziile politice asupra economiei naționale. Cu o abordare transparentă și un angajament real față de bunele practici contabile, România ar putea să își restabilească încrederea cetățenilor săi și să asigure un viitor economic mai stabil și mai prosper. Numai astfel, prin respectarea acestor principii, se poate construi o societate în care cetățenii să aibă încredere în sistemul economic și în instituțiile care îl gestionează.
