În luna ianuarie a anului 2026, Europa a fost afectată de un val de frig extrem, fiind marcată de temperaturi medii de -2,34°C. Aceasta este cu 1,63°C mai puțin decât media înregistrată în perioada 1991-2020, făcând din ianuarie 2026 cea mai rece lună de acest tip din ultimul deceniu, începând cu 2010.
Această situație neobișnuită a generat multe discuții și îngrijorări în rândul specialiștilor și al populației, care s-au confruntat cu dificultăți majore din cauza condițiilor meteo severe. Multe țări din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, au raportat ninsori abundente și temperaturi record. Cele mai afectate zone au fost cele montane, unde zăpada a depășit adesea metri întregi. Oamenii au fost nevoiți să facă față nu doar temperaturilor scăzute, ci și la provocări logistica, precum blocaje în transport și curățarea zăpezii de pe străzi.
În contrast cu frigul extrem din Europa, ianuarie 2026 a fost observat ca fiind una dintre cele mai calde luni la nivel global. Emisfera nordică a suferit de condiții de iarnă severă, în timp ce emisfera sudică a experimentat vreme extrem de caldă, cu temperaturi care au dus la incendii de vegetație și inundații devastatoare. Regiuni precum Scandinavia, statele baltice și estul Europei au înregistrat temperaturi ce au coborât sub -40°C, în timp ce Arctica și sudul Americii de Sud au experimentat valori termice mult peste medie.
Aceste anomalii climatice sunt în mare parte cauzate de un curent polar mai ondulat, care a permis aerului arctic să pătrundă mult mai adânc în latitudini medii, creând astfel un contrast drastic între cele două emisfere. O tendință similară poate fi observată și în anii anteriori, când schimbările climatice au dus la fenomene meteo extreme tot mai frecvente și mai intense.
Pentru România, acest val de frig a adus nu doar disconfort, ci și provocări severe. Autoritățile au fost nevoite să activeze planuri de urgență pentru a proteja populația vulnerabilă, inclusiv bărci de salvare pentru persoanele fără adăpost și resurse suplimentare pentru spitale, care au fost supuse unei presiuni crescute datorită numărului mare de cazuri de hipotermie și alte afecțiuni medicale asociate cu frigul extrem.
În final, această lună ianuarie ne amintește încă o dată despre complexitatea și imprevizibilitatea vremii actuale. Pe de o parte, ne confruntăm cu efectele schimbărilor climatice care generează condiții meteo extreme, iar pe de altă parte, trebuie să găsim soluții eficiente pentru a ne adapta și proteja comunitățile. Modalitățile prin care ne putem pregăti pentru astfel de fenomene ar trebui să devină o prioritate în agenda națională, investind în infrastructură și educație, pentru a reduce impactul acestor evenimente pe viitor.
