Accesul Minorilor la Rețelele Sociale: O Problemă Urgentă în România
În ultima vreme, tot mai multe state europene au trecut de la discuții teoretice la măsuri legislative concrete cu privire la limitarea accesului minorilor la rețelele de socializare. Această tendință sugerează că dialogul nu mai vizează întrebarea „dacă este posibil” să se interzică accesul minorilor, ci „cum” se poate implementa această interdicție, ținând cont de costurile politice, tehnice și juridice. La București, premierul Ilie Bolojan, împreună cu alți miniștri, susțin că o astfel de interdicție nu este realistă, în timp ce alte guverne demonstrează că acest lucru se poate realiza.
Inițiativele „Salvați Copiii România”
Organizația Salvați Copiii România a solicitat Guvernului să implementeze urgent măsuri legislative pentru a interzice total accesul copiilor cu vârste sub 13 ani la rețelele sociale. De asemenea, aceștia propun ca minorii între 13 și 15 ani să aibă acces limitat, exclusiv cu acordul părinților. Un aspect esențial subliniat de organizație este necesitatea de a sancționa platformele care permit crearea de conturi de către minori. Totuși, premierul Bolojan a declarat că implementarea unei astfel de măsuri este complicată, având în vedere că minorii pot găsi metode de a ocoli restricțiile. În opinia sa, mai bine ar fi să se adopte măsuri educaționale și de prevenție.
Exemple Europene: Franța și Spania
Pe de altă parte, alte state europene precum Franța au făcut progrese semnificative. Recent, Adunarea Națională din Franța a adoptat un proiect de lege care interzice utilizarea rețelelor sociale de către copiii sub 15 ani. În Spania, se discută despre un pachet legislativ care ar urma să interzică accesul minorilor până la vârsta de 16 ani. Aceste legi încep să reglementeze clar responsabilitățile platformelor, obligându-le să demonstreze prin mecanisme de verificare că nu oferă servicii minorilor, în caz contrar riscând amenzi semnificative.
Reguli și Obligații pentru Platforme
Legislația recent adoptată în Franța prevede că orice utilizator sub 15 ani trebuie să obțină consimțământul părinților. Platformele care nu respectă aceste reguli se pot confrunta cu amenzi de până la 1% din cifra de afaceri. Similar, Spania impune platformelor să instaleze sisteme robuste de verificare a vârstei și îl face pe directorul acestor companii responsabil pentru încălcările grave.
În Statele Unite, statele Utah și Arkansas au mers pe un drum similar, impunând platformelor obligația de a verifica vârsta utilizatorilor prin terți autorizați.
Provocări Tehnice și Oportunități
Un aspect delicat al acestor politici este verificarea efectivă a vârstei. Este o provocare să dovedești că un utilizator are o anumită vârstă fără a transforma fiecare logare într-o procedură complicată, similară cu cea a băncilor. În Franța, de exemplu, autoritățile sugerează utilizarea metodei de „dublă anonimitate” – un terț verifică actul de identitate al utilizatorului, iar platforma primește doar o confirmare simplă.
În acest context, Comisia Europeană testează o aplicație pan-europeană pentru verificarea vârstei, care ar permite utilizatorilor să își demonstreze vârsta fără a dezvălui alte informații personale.
Ce Ne Învățăm din Exemplele Internaționale?
Experiența altor state europene ne oferă câteva lecții importante. În primul rând, afirmația că „nu se poate” în privința reglementărilor este din ce în ce mai greu de susținut, având în vedere progresele realizate de alte țări. România nu începe de la zero, pentru că regulamentul GDPR permite deja stabilirea unei limite de vârstă între 13 și 16 ani pentru consimțământul digital.
În concluzie, România are ocazia de a învăța din experiențele altor state, angajându-se într-un parteneriat tehnologic cu platformele mari pentru a implementa soluții viabile de verificare a vârstei. O abordare echilibrată, care să combine educația digitală cu sancțiuni clare pentru companiile care nu respectă regulile, ar putea oferi o soluție efectivă în fața acestei probleme complexe.
